Președintele României, Nicușor Dan, a avut astăzi, 22 decembrie 2025, o întâlnire cu o parte dintre magistrați, întâlnire propusă de șeful statului după dezvăluirile din documentarul Recorder, „Justiție capturată”, care a declanșat și proteste de stradă.
Duminică, înainte de întâlnirea cu magistrații, președintele Nicușor Dan anunțase că în ianuarie va iniția un referendum printre magistrați pentru a afla cum apreciază aceștia activitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, șeful statului a amenințat că membrii CSM că ar putea pleca din funcții.
Ieri și astăzi au venit, pe rând, reacțiile Secției pentru judecători și, respectiv, Secției pentru procurori din CSM, ambele exprimate prin următoarele comunicate de presă:
„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declarațiile Președintelui României, domnul Nicușor Dan, formulate în cursul zilei (n.n. duminică, 21 decembrie) și subliniază că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.
Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice.
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești.
România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate.
Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene. Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat”.
Astăzi, a venit și reacția Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii: „Referitor la comunicatul din data de 21.12.2025 al Administrației Prezidențiale, prin care Președintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă următorul punct de vedere:
- Începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitații președintelui României să participe la ședințele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclaritățile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul național sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituțional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenței justiției.
- Aparte de bunele intenții care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menținerea actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.
- Calificarea justiției ca fiind „a treia putere în stat” și nu una dintre autoritățile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiție. Un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru și control reciproc între autorități.
- Așa cum preciza în comunicatele anterioare, Secția pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări ale activității instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de judecată, cât și în zonele de management și administrație. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secției au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiției, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulți dintre cei care se exprimă, prin diferite modalități, în spațiul public.
- În final, procurorii din cadrul Secției își exprimă susținerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
