Unul dintre cele mai dureroase episoade ale istoriei României a fost readus în atenția publicului la Palatul Cotroceni, odată cu premiera documentarului „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”. Printre participanți s-a numărat și deputatul USR de Dâmbovița, Daniel Blaga, care a transmis un mesaj puternic despre importanța păstrării memoriei colective și a învățării lecțiilor trecutului.
„Memoria nu este despre trecut. Este și despre responsabilitatea de a nu repeta greșelile trecutului”, a subliniat parlamentarul.
Documentarul prezintă drama celor aproximativ 44.000 de oameni – macedoni, sârbi, germani, tătari, turci, aromâni și români – care, în noaptea de 16 spre 17 iunie 1951, au fost ridicați din propriile case și deportați în Câmpia Bărăganului, supranumită „Siberia românească”.
Daniel Blaga a rememorat mărturiile cutremurătoare prezentate în cadrul filmului, relatări care descriu suferințele îndurate de deportați în timpul călătoriei și în primii ani ai exilului forțat. Trenurile supraaglomerate, lipsa apei și a hranei, căldura sufocantă și condițiile inumane au transformat drumul spre Bărăgan într-un adevărat coșmar.
Una dintre cele mai emoționante mărturii a fost cea a unui supraviețuitor care avea doar câțiva ani în momentul deportării. Acesta și-a amintit, cu lacrimi în ochi, cum părinții săi au fost nevoiți să îl îngroape parțial în pământ și să îi improvizeze un adăpost dintr-o masă pentru a-l proteja de soarele nemilos al câmpiei.
„Acești oameni nu au fost deportați pentru ceea ce făcuseră, ci pentru ceea ce reprezentau în ochii regimului comunist. Familii întregi au fost obligate să își reconstruiască viața de la zero, în condiții greu de imaginat”, a transmis deputatul dâmbovițean.
Potrivit lui Daniel Blaga, astfel de documentare sunt esențiale nu doar pentru cinstirea memoriei victimelor, ci și pentru conștientizarea fragilității libertății și a pericolului pe care îl reprezintă abuzul de putere atunci când drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt încălcate.
„Unul dintre martori avea doar câțiva ani la acel moment și ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi că “neamțul le-a zis părinților mei să mă îngroape în pământ, mi-au pus deasupra capului o masă ca să mă ferească de soarele năprasnic. Așa am supraviețuit primelor zile, deportat în Bărăgan, unde nu aveam un copac sau un acoperiș să ne ferim. Praful era până deasupra gleznei, nu aveam apă, soarele ne ardea cu putere și totul era arid.”
Astfel de documentare sunt importante nu doar pentru a cinsti memoria victimelor, ci și pentru a ne aminti cât de fragilă poate fi libertatea atunci când puterea scapă de sub control și când drepturile fundamentale ale oamenilor nu mai sunt respectate.
Memoria nu este despre trecut. Este și despre responsabilitatea de a nu repeta greșelile trecutului. Felicitări realizatorilor pentru acest demers necesar și emoționant!”, a precizat deputatul Daniel Blaga.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
