Final de an cu măsuri fiscale deosebit de dure pentru românii care, în 2025, va trebui să suporte toată „mâna largă” din anul electoral 2024.
Astfel, în ultimele zile, Guvernul „Ciolacu 2”, încropit din PSD, PNL, UDMR și minorități, a căutat soluții și a stabilit că este nevoie de Ordonanța „trenuleț”, ordonanță care se pare că va fi aprobată mâine, 30 decembrie 2024, oarecum în al treisprezecelea ceas.
Ordonanța „trenuleț” are un impact bugetar de 133,37 miliarde de lei calculat pentru anul 2025, așa cum arată nota de fundamentare a proiectului de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat astăzi de Ministerul Finanţelor.
Printre măsurile deja anunțate, prevăzute acum în proiectul de ordonanţă „trenuleț”, se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.
Potrivit notei de fundamentare, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028, iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025.
De asemenea, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.
Tot prin ordonanța „trenuleț” se introduce impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (în 2025 la valoarea din 31 decembrie 2024), inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință.
Potrivit Știrilor ProTv, care citează profit.ro, „un impozit foarte similar a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca «taxa pe stâlp» și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri”. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat și ulterior eliminată de la 1 ianuarie 2017.