Polițiștii dâmbovițeni vor putea monitoriza infractorii cu ajutorul brățărilor electronice! Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică – SIME, extins în toată țara

Publicitate

Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), extins în toată țara și folosit în cadrul procedurilor judiciare!

Inspectoratul General al Poliție Române a transmis că, începând din 1 octombrie 2024, 18 județe vor intra în etapa a treia de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.

Astfel, sistemul va fi operaționalizat în Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

Măsura face parte dintre cele care privesc prevenirea și combaterea violențelor de orice fel și reprezintă un domeniu prioritar de acțiune pentru Poliția Română.

De asemenea, începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.

Au fost identificate și amenajate spațiile destinate desfășurării activităților de monitorizare electronică, iar procedura de dotare a acestora cu logistica necesară a fost definitivată.

Potrivit IGPR, utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.

Utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor sau, pe viitor, respectarea obligațiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauțiune.

Monitorizarea se va realiza automat, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.

După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum și organul judiciar care a impus obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiții stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoanei supravegheate.

Statisticile sunt îngrijorătoare

 În primele 8 luni ale acestui an, polițiștii au emis 8.978 de ordine de protecție provizorii, 3.622 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată. În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 87.565 de cazuri de violență domestică, dintre care 42.560 în mediul urban și 45.005 în mediul rural.

La nivel național, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 5,3%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 38.243 la 40.260 de fapte.

Un număr mai mare de infracțiuni din sfera celor de violență domestică arată amploarea fenomenului și necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În același timp, indică faptul că victimele violenței domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliția Română.

Au fost înregistrate creșteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violențe (de la 23.786 la 24.743 de fapte), amenințare (de la 4.678 la 5.135 de fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție (de la 2.742 la 3.439 de fapte).

Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au „lovirea sau alte violențe” –  61 %  (24.743 de fapte) și ,,amenințarea” – 13% (5.135 de fapte), acestea împreună reprezentând peste 74% din total.

După locul comiterii, 21.760 de infracțiuni au fost comise în mediul urban, 18.482 în mediul rural, 32.508 la domiciliu și 7.752 în spațiul public.

Publicitate

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!