Discuții și dezbateri pe tema cancerului în cadrul evenimentului “Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului în contextul implementării Planului Naţional de Prevenire şi Control al Cancerului”, organizat de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, la care au participat personalități din domeniul medical și autorități sanitare, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți și ai Ministerului Sănătății.
Cum o parte din ”luptă” ar putea fi câștigată cu ajutorul prevenției și al depistării precoce a bolii, în cadrul întrunirii, președintele Casei Naționale de Sănătate, Adela Cojan, a subliniat, citată de Agerpres, că în ultimii cinici ani, cheltuielile pentru tratamentul cancerului s-au dublat, de la aproape 1,5 miliarde de lei în anul 2017 la 3,9 miliarde lei în credite de angajament pentru finanţarea Programului naţional curativ de oncologie.
„De anul trecut din aprilie sunt deja introduse acele riscograme, ce identifică principalii factori de risc asociaţi bolii oncologice. Este vorba despre consumul de tutun, nivelele de consum de alcool, unde ne aflăm pe primele locuri faţă de media europeană, comportamentul alimentar cu minimă consiliere psihologică încă din nivele primare sau secundare de asistenţă medicală, nivele de activitate fizică sau consiliere pentru combatarea sedentarismului, comportamentul sexual, care poate să fie legat de apariţia cancerelor genitale, toate acestea fiind de data aceasta elementele cuantificate, validate, evaluate şi decontate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate la nivelul primului nivel decontat între pacient şi sectorul de sănătate românesc”, a spus șefa CNAS.
Potrivit acesteia, a crescut şi numărul centrelor de terapie, astfel încât anul trecut în aceste centre au fost trataţi 24.000 de pacienţi, faţă de 8.000 – 9.000 în urmă cu zece ani.
Adela Cojan a spus că în urma discuţiilor cu specialiştii este creată deja o linie bugetară pentru introducerea markerilor genetici în vederea tratamentului personalizat pentru cancerul de sân, cancerul de ovar, cancerul de plămân şi cancerul colorectal.
Cu toate acestea, cancerul în România face ravagii, țara noastră înregistrând cu 48% mai multe victime decât media europeană, a declarat la același eveniment preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia.
„Este o ruşine pentru noi dar sunt convins că vom reuşi să ne ridicăm şi să nu mai fim pe ultimul loc în graficele europene. Pot afirma că toate îmbunătăţirile privind accesul la terapii şi tehnici noi în tratamentul cancerului au fost destule noutăţi în acest sens. De 23 de ani de când sunt pe strada oncologiei suntem tot pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer şi pe ultimul loc la finanţare. (…) Sunt convins că doar împreună – politicieni, medici, decidenţi din sănătate, organizaţii de pacienţi, dar şi industria farmaceutică, care a avut şi va avea un rol important în această ecuaţie, putem schimba radical situaţia în viitorul raport de ţară al Comisiei Europene, dar şi calitatea vieţii pacienţilor”, a spus Irimia, citat de Agerpres.
Pe de altă parte, una dintre problemele identificate este și cea subliniată de preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, care a spus că în oncologie există o subdimensionare a resursei umane.
„În oncologia românească există o subdimensionare a resursei umane. Vorbim de oncologia medicală unde avem numai 580 de medici, în hemato-oncologie 320, radioterapie 194 de medici, iar în onco-hematologie pediatrică numai 18 medici. Mult mai îngrijorător este distribuţia neomogenă a acestor specialişti. Marea majoritate a acestor medici, peste 60%, sunt concentraţi în zonele universitare: Bucureşti, Cluj, Dolj, Iaşi, Timiş, Sibiu şi Mureş. Dacă vorbim de hematologie, cinci judeţe nu au niciun hematolog, 7 judeţe au un singur hematolog, 10 judeţe au doi hematologi”, a precizat medicul, citat de Agerpres.
Senatorul Nicoleta Pauliuc a afirmat că sistemul medical din România are nevoie de un registru al pacienţilor cu cancer: ” România are nevoie de registru al supravieţuitorilor de cancer. Ca în multe alte domenii de activitate, să ai legi şi reglementări bune nu este îndeajuns. Discutând cu mulţi bolnavi de cancer care şi-au pus speranţa în munca noastră comună am ajuns la concluzia că aşteptările lor în mod justificat sunt foarte mari ca schimbarea să se producă acum. Pentru o persoană bolnavă de cancer timpul nu are răbdare”, a declarat politicianul, citat de aceeași sursă.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a amintit că ţara noastră are un Plan naţional de prevenire şi de combatere a cancerului, demers așteptat de ani întregi și pentru care, într-un consens incredibil, au pus umărul toți ”actorii politici”.
„Cred că fără o schimbare de paradigmă, fără un alt fel în care să ne uităm la lucruri nu vom reuşi să facem aceşti paşi înainte, să ajungem şi în România aşa cum se întâmplă în alte state europene”, a susţinut Andrei Baciu.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
