Deși tot ce cuprinde el va putea fi prins în buget abia de anul viitor, se lucrează la Planul naţional de combatere şi control al cancerului.
Însă, potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, o parte dintre măsuri vor fi implementate şi în 2023, iar printre ele se numără: înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer; elaborarea planurilor naţionale de screening pentru cancer, folosindu-se datele din studiile pilot pentru cancerul de col, cel de sân şi cel colorectal; elaborarea criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament al cancerului; metodologiile de monitorizare a performanţei şi calităţii serviciilor; elaborarea cadrului de dezvoltare a unei reţele naţionale de diagnostic şi tratament; revizuirea curriculum-ului de rezidenţiat pentru oncologie medicală, radioterapie şi chimie oncologică.
Unul dintre subiectele subliniate de ministru se referă la importanţa criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament, astfel încât să existe „aceeaşi calitate” a serviciilor indiferent de locaţie.
Potrivit oficialului de la Sănătate, a fost înfiinţat un grup de experţi care în ultimele trei luni a analizat factorii de risc ai cancerului; a colectat toate datele existente relevante; a făcut analiza cheltuielilor şi costurilor cu prevenţia, diagnosticul şi tratamentul în oncologie; a analizat serviciile de diagnostic şi tratament şi a inventariat politicile naţionale în domeniu.
Rafila a mai precizat că printre obiectivele Planului european de combatere a cancerului se numără: eliminarea cancerului de col uterin cauzat de infecţia cu HPV; depistarea precoce prin dezvoltarea schemelor europene de screening; diagnostic şi tratament prin crearea reţelei naţionale, respectiv, europene a centrelor comprehensive de cancer; suport pentru copiii diagnosticaţi cu cancer; iniţiativa europeană pentru imagistică în oncologie.
Există deja o formă a Planului naţional de combatere şi control al cancerului, dar despre aceasta ministrul spune că are “mici disfuncţionalităţi”, pe care ministerul încearcă să le corecteze.
Printre acestea se numără: includerea obiectivelor specifice doar pentru opt tipuri de cancer; crearea unui departament independent de sănătate publică la nivelul tuturor unităţilor spitaliceşti; dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România; obligaţia Ministerului Sănătăţii de a crea “cancer test kits”.
„Măsurile care au fost deja implementate sau urmează: pacienţii oncologici beneficiază de evaluări imagistice de înaltă performanţă rapid şi gratuit, se decontează integral serviciile efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice şi private; s-a deblocat programul de vaccinare anti-HPV, care previne cancerul de col uterin; s-au introdus zece medicamente inovative în programul naţional de oncologie şi au fost deblocate şi finalizate proiectele pentru şapte noi centre de radioterapie”, a afirmat Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
