Presiunea termenelor, suprasolicitarea și imposibilitatea angajaților de a se deconecta de la serviciu nu mai pot fi ignorate. Sănătatea mintală devine o componentă esențială a securității și sănătății în muncă, iar angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită riscurilor psihosociale. Acesta a fost mesajul transmis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița, în cadrul unui simpozion organizat cu prilejul Săptămânii Europene de Securitate și Sănătate în Muncă.
Stresul profesional nu se vede întotdeauna, dar efectele sale pot fi devastatoare. Orele suplimentare, volumul excesiv de muncă, presiunea constantă a rezultatelor și solicitările care continuă inclusiv după încheierea programului pot transforma locul de muncă într-o sursă permanentă de tensiune. În timp, toate acestea pot conduce la anxietate, depresie și epuizare profesională (burnout).
Tocmai aceste pericole, adesea trecute cu vederea, s-au aflat în centrul dezbaterilor organizate vineri, 30 octombrie 2026, de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița, în cadrul unui eveniment dedicat sănătății mintale la locul de muncă.
Sub tema „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”, propusă pentru campania europeană 2026–2028, simpozionul a reunit reprezentanți ai serviciilor externe de prevenire și protecție, lucrători desemnați și responsabili cu activitățile de securitate și sănătate în muncă din cadrul societăților dâmbovițene.
Aproape jumătate din angajații europeni se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală
Dimensiunea fenomenului este confirmată de datele europene prezentate în cadrul întâlnirii: 45% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană declară că sunt expuși unor riscuri pentru sănătatea mintală la serviciu, în timp ce 29% spun că se confruntă cu stres, anxietate sau depresie provocate ori agravate de activitatea profesională.
Cifrele arată că sănătatea mintală nu mai poate fi tratată ca o problemă strict personală a angajatului. Mediul de lucru, modul de organizare a activității și relația dintre cerințele profesionale și timpul de odihnă au un rol important în protejarea echilibrului psihic.
În cadrul simpozionului au fost prezentate două lucrări realizate în colaborare cu ITM Dâmbovița și susținute de un reprezentant al unui serviciu extern de prevenire și protecție.
Prima prezentare a vizat riscurile psihosociale și fenomenul de burnout, fiind analizate atât reperele științifice, cât și cadrul normativ aplicabil. Accentul a fost pus pe necesitatea identificării și evaluării acestor riscuri, dar și pe implementarea unor măsuri concrete de prevenire, adaptate realităților din fiecare unitate.
Dispecerii din transporturi, sub presiunea deciziilor rapide și a monitorizării permanente
Un subiect aparte l-a reprezentat situația dispecerilor din transportul rutier de mărfuri, o categorie profesională expusă unor solicitări psihice importante.
Presiunea timpului, volumul ridicat de activitate, monitorizarea digitală continuă și solicitările care depășesc uneori limitele programului de lucru pot crea un mediu profesional extrem de solicitant.
Consecințele nu se rezumă la oboseală sau epuizare. Într-un domeniu în care deciziile trebuie luate rapid, iar o eroare poate avea urmări asupra siguranței circulației rutiere, prevenirea stresului și gestionarea corectă a riscurilor psihosociale devin esențiale.
Siguranța angajaților înseamnă mai mult decât prevenirea accidentelor
Mesajul transmis în cadrul întâlnirii organizate de ITM Dâmbovița este unul important: protecția lucrătorilor nu trebuie să se limiteze la prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale asociate factorilor fizici.
La fel de importantă este identificarea problemelor generate de organizarea activității, suprasolicitare, presiunea permanentă și lipsa unui echilibru între viața profesională și cea personală.
Un angajat epuizat psihic nu este doar un angajat care se confruntă cu probleme personale. În anumite domenii, starea sa poate influența direct calitatea muncii, capacitatea de concentrare și siguranța celor din jur.
Agenda simpozionului a cuprins și teme practice privind cercetarea evenimentelor produse la locul de muncă, respectarea termenelor legale pentru întocmirea și transmiterea dosarelor de cercetare, precum și noile reglementări referitoare la accesul cetățenilor din afara Uniunii Europene pe piața muncii din România.
