Peste 1 300 de muncitori de la abatorul german Tonnies, testați pozitiv cu noul coronavirus. Aproximativ jumătate dintre ei sunt români

Publicitate

Peste 1.300 de muncitori din totalul de 6.000 de la abatorul german Tönnies, din landul Renania de Nord-Westfalia, au fost depistați pozitiv, iar jumătate dintre ei sunt cetățeni români. E un imens scandal, după ce s-au aflat informații ascunse mult timp de conducerea abatorului. Abia acum, după percheziții și deschiderea anchetei, se vorbește deschis despre cât de gravă e situația de la abatorul Tonnies.

Ritmul infectărilor e incredibil: peste 100 de cazuri depistate zilnic, în ultima perioadă. Thomas Kuhlbusch, coordonatorul celulei de criză: „Compania Tönnies poartă o mare responsabilitate, din cauza condiţiilor de lucru. Încrederea noastră în Tönnies este zero. Trebuie să spun asta clar”.

În întreaga localitate au ajuns să fie plasați în carantină 7.000 de oameni. Printre ei, peste 600 de români angajați la Tönnies, infectați cu COVID-19. Mulți dintre românii aflați în carantină acolo nu vorbesc germana și pentru comunicarea cu ei autoritățile au angajat 10 translatori.

Sunt și alte probleme: 17 dintre români au fugit de la locul de izolare. Martori citați de presa locală spun că i-au văzut urcându-se în mașini înmatriculate în România. Consulatul nostru de la Bonn a fost informat de această situație. Prioritatea autorităților locale este acum evitarea răspândirii COVID-19 în întreaga regiune și aflarea cât mai grabnică a rezultatelor anchetei care să dezvăluie cum a fost posibil să se ajungă în această situație.

Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia: „Trebuie să existe consecinţe când apare un număr atât de mare de cazuri într-un focar. Vom reacţiona cu fermitate maximă”. Patronul uriașului abator care a provocat atâtea probleme, Clemens Tönnies, plasat și el în carantină, are 64 de ani și este unul dintre miliardarii Europei. Pe numele lui au fost depuse 5 plângeri penale, legate de încălcarea drepturilor fundamentale ale angajaților și nerespectarea legislației de prevenire a răspândirii bolilor.

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, duminică seară, că autorităţile germane au transmis că tuturor persoanelor aflate în carantină, după izbucnirea focarului de coronavirus de la o companie prelucrare a cărnii din localitatea Rheda-Wiedenbrück, li se asigură bunurile necesare, alimente şi produse de igienă. Autorităţile germane au solicitat sprijinul pentru identificarea de personal medical în rândul comunităţii de cetăţeni români, care să poată sprijini demersurile autorităţilor locale, având în vedere barierele lingvistice. Au fost testate până acum 5.899 de persoane, din care 1.331 au fost depistate pozitiv pentru COVID-19, potrivit news.ro.

”De asemenea, conform cifrelor comunicate de autorităţile locale germane, până la acest moment, au fost testate 5.899 de persoane, din care 1.331 au fost depistate pozitiv pentru COVID-19. Departamentul de Sănătate Publică urmează să comunice date oficiale actualizate de îndată ce vor fi testate toate persoanele care îşi desfăşurau activitatea în cadrul companiei.

Reprezentanţii oficiului consular au reiterat solicitarea de a primi cifrele oficiale cu privire la cetăţenii români infectaţi, cât şi datele de identificare ale celor 17 cetăţeni români care au părăsit carantina în cursul zilei de ieri, partea germană comunicând că acestea vor fi transmise în cel mai scurt timp. MAE menţionează că, potrivit informaţiilor comunicate de către autorităţile locale, s-a optat pentru o izolare parţială a oraşului respectiv, fiind prezente în zonă forţe de ordine pentru a se asigura că persoanele testate pozitiv, precum şi cele care se află în aşteptarea rezultatului testelor, nu părăsesc locuinţele şi zona de carantină”, a mai transmis MAE.

Totodată, autorităţile germane au solicitat sprijinul oficiului consular al României desemnarea unui reprezentant care să participe la reuniunile viitoare organizate de autorităţile locale pentru gestionarea situaţiei şi au făcut apel la oficiul consular pentru identificarea de personal medical în rândul comunităţii de cetăţeni români, care să poată sprijini demersurile autorităţilor locale, având în vedere barierele lingvistice.

Publicitate