Profil de viitor luptător MMA AGER
Costin, și tu ești practicant de arte marțiale mixte AGER. Povestește-ne despre tine…
Mă numesc Costin Vlăduț Voicu și hai să vă spun peripețiile mele…
Am ajuns în AGER datorită prietenului meu Luca Leva. Eram un copil plin de energie, voiam să fac un sport de contact dar nu găsisem nimic surprinzător până atunci. El m-a îndrumat să vin în AGER pentru disciplină, curaj și un stil de viață mult mai bun. Primul meu gând a fost “du-te bă de aici cu astea ale tale”. Nu am vrut. Dar a stat pe capul meu, m-a convins și acum îi multumesc mult.
La început, mi-a fost foarte incomod pentru că aveam mentalitate de derbedeu, nu-mi plăcea să stau în formație, să ascult de cineva sau să fiu ordonat. Chiar le-am spus atunci în sală: ,,Dau un pumn, pică trei. Foarte repede mi-a arătat că nu e așa, colega Diana, care m-a bătut 1-2 ore continuu (m-a lovit, m-a strâns de gât, mi-a sucit mâinile).
Tot atunci, indisciplinat fiind, instructorul mi-a spus ,,Ai grijă sensei e sus și vede”. Eu îl vedeam pe sensei fondatorul în poze pe pereți și când am auzit asta mi-am spus “adică e mort și te vede de sus, ai grijă ce faci”. Nu știam decât povești despre el. La primul stagiu AGER când am dat ochii cu sensei Viorel M. Staicu m-am speriat. Eram 18 oameni care voiam să învățăm cât mai multe. Antrenament nu a fost, dar a ținut sensei un seminar de 5 ore care ne-a solicitat creierul la maxim. Și cică ,,Am anulat stagiul, luați banii înapoi”, și a plecat. Mi-a picat fața când am auzit. A fost o nebunie totală în sală până nici sempai nu înțelegea ce s-a întâmplat.
A trecut timpul și am suferit o accidentare la o competiție. A trebuit să stau pe bară, veneam la fiecare antrenament, făceam salutul și mă așezam pe bancă. După primele 3 săptămâni de stat, am vrut să renunț. Dar cu ajutorul instructorului meu sempai Viorel Gabriel Staicu Jr. care mi-a spus că puterea unui luptător adevărat este mentalul, nu contează antrenamentul pe cât contează mentalul. Mi-a spus povestea lui la o accidentare destul de gravă, că a stat 2 ani fără să dea un pumn. Exemplul lui de putere, m-a ajutat să trec peste. Supărarea pe care o aveam am transformat-o în lecție și mi-am deschis mintea spre ceva mai bun. La îndrumarea instructorului meu am putut scoate ,,păduchii din capul de derbedeu”, a avut răbdare cu mine, a știut cum să mă facă să-mi placă tot ce îmi displăcea. Dar chiar mai mult, m-a făcut să vreau să fiu cel mai bun în toate. Mă simțeam ca un soldat pe câmpul de luptă, voiam să am atitudine, să nu mă vait, să ascult ordine, să accept sfaturile. În capul meu voiam să fiu soldatul cel mai bun și samuraiul de temut. Un citat pe care mi l-a dat instructorul meu este: “Un samurai adevărat nu va ezita niciodată să mintă în legătură cu starea pe care o are. Chiar dacă știe că în câteva minute el va muri, va spune că este sănătos”. Apropo, am cartea Bushido semnată de sensei de la primul meu stagiu, tu ai?
Să continui. Până să ajung la Școala AGER Târgoviște, nu știam ce vreau exact de la viață, totul era neclar, dar știam că vreau să fac ceva, să nu fiu ca toți ceilalți. Așa că pe parcursul anilor pe care i-am petrecut în sală, mi-am dat seama că iubesc felul cum mă simt atunci când sunt în sparring, antrenorul vorbind de pe margine și eu doar executând. Așa mi s-a dezvoltat o mare pasiune legată de sportul de performanță MMA. Am spart bariere la care nici cu gândul nu mă puteam duce, o oră doar bătaie fără pauză, 500 abdomene, 200 flotări. Mi-am format un corp de războinic. Am obținut Centura Galbenă AGER, după care, cea Portocalie și la momentul actual am Centura Albastră AGER.
Am căutat să fiu, nu să am, așa cum am tot auzit în AGER.
Mi-am dorit foarte mult să ajung luptător MMA, să intru în ring, să simt atmosfera din cușcă.
Știam că doar lângă sensei Viorel M. Staicu puteam ajunge. Voiam să fac orice pentru visul meu de a ajunge lângă el să mă antreneze. Am căutat multe variante pentru că nu este ușor să ajungi lângă sensei, pentru ca selecționare nu se mai face. Au fost nenumărate încercări în care m-am străduit să ajung, m-am zbătut și am găsit o variantă. Să-mi vând mașina pentru a achita abonamentele la sediul central AGER. Asta a fost în toamna anului 2024.
La sediul central AGER este foarte neobișnuit și totul se întâmplă spontan. Este ca o altă lume. Total altă lume și la viteză foarte mare.
Să-ți spun o fază – Am fost sunat de către sensei într-o duminică să mă întrebe ce fac (duminica fiind zi liberă). I-am spus că stau pe un joc pe net. Fără să stea pe gânduri, mi-a zis: “Gata! Sus în mașină”. Am fugit să mă întâlnesc cu el neștiind ce se va întâmpla. Am ajuns de la a pierde timpul pe un joc, la munte la un restaurant, am făcut un program de forță în parcare printre mașini de se uita lumea la noi (1.000 flotări, 1.000 abdomene și 1.000 broscuțe). M-a ținut cot la cot langa el să nu fur din ele, el număra și amândoi executam. După care sensei a făcut cinste cu mici și cartofi. Nu mă așteptam să găsesc pe cineva ca după ce mă pune la asemenea muncă mentală și fizică să-mi facă cinste și să mănânce cu mine mici cu cartofi…
Este maxim de imprevizibil. Habar nu ai pe unde ajungi și ce faci cu el. Să nu mai zic cat am putut să râd toată perioada la sediu pentru că are un umor sec de râzi și singur când îți aduci aminte.
În funcție de ce ne dorim sensei Viorel M. Staicu ne ajută să obținem, este ca un amplificator. M-a ajutat foarte rapid să-mi fac o imagine de luptător. Din porecla pe care o aveam ,,ochi în tâmplă” la ,,luptătorul MMA Costin Voicu”. Mi-am dorit și să fiu șofer pentru ca îmi plac mașinile. Sensei mi-a creat imagine, vestimentație, atitudine, vocabular, dar nu în cele din urmă banii pe care i-am putut încasa ca șofer Bolt. De la cărăușul de piese auto cu salariu minim pe lună, la șoferul cu prestanță cu aproape un salariu minim pe săptămânâ.Orice problemă aveam, fie în viața profesională, fie în viața personală sensei m-a ajutat să o rezolv. Simțeam că sunt invincibil, simțeam că nu există limite unde pot ajunge, așa sunt aripile pe care mi le-a dat sensei.
Eu văd că AGER-ul nu este o școală, o sală sau un hobby. Este un stil de viață.
Pe viitor vreau să fiu neînvins în MMA. Profesionist în România la categoriile 65 kg și 70 kg (asta să audă luptătorii MMA din țară care au centuri). Vreau să ajung în UFC să lupt. Vreau să fiu o emblemă a AGER-ului.
Dar e de muncă până acolo. M-am întors la Școala AGER Târgoviște să lupt întâi în circuitul intern – “AMMAC”. Aștept să apară alte școli AGER cu luptători duri să îi provoc și să îi înving. Și bineînteles să ajung înapoi la sediu central AGER pentru Internaționale.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
