Atracții turistice în Dâmbovița. Mănăstirea Dealu, cea mai mare necropolă domnească din țară și o emblemă a României

Publicitate

Mănăstirea Dealu reprezintă una dintre cele mai importante atracții turistice din județul Dâmbovița. Este una dintre cele mai vechi mănăstiri din țara noastră și de peste cinci secole veghează cursul evenimentelor istorice, de multe ori zbuciumate, ce au avut loc în Țara Românească.

Mănăstirea de maici de la Dealu este situată pe raza localității Viforâta- comuna Aninoasa, la șase kilometri în nord-vestul municipiului Târgoviște, pe un deal din apropierea râului Ialomița. Biserica de Mănăstirea Dealu este cea mai mare necropolă domnească din țară.

Mănăstirea Dealu este fără îndoială cel mai popular loc din vechea cetate de scaun a Țării Românești. Asta și datorită panoramei asupra orașului și a restaurantelor apărute pe dealul lăcașului de cult. Dar nu este doar atât, acest loc are o filă esențială de istorie, pe care au tipărit-o mai mulți domnitori români, iar dintre aceștia amintim pe Alexandru I Aldea, Mircea cel Bătrân, Radu cel Mare, Mihai Viteazul și mulți alții.

Este un loc extrem de important și pentru limba română, aici existând și prima tiparniță din Țările Române adusă de călugărul Macarie. Și tot aici între anii 1912 -1940 a funcționat Liceul Militar “Nicolae Filipescu”.

Mănăstirea Dealu, ctitorită de voievodul Radu cel Mare

Ctitorie a voievodului Radu cel Mare, biserica mănăstirii poartă hramul Sfântul Nicolae. Construită din cărămidă, dar placată cu piatră, aceasta și-a păstrat de-alungul timpului un aspect exterior impunător. Ansamblul monahal mai cuprinde pe lângă chiliile măicuțelor și un muzeu care adăpostește valoroase colecții de carte veche, icoane și o cruce veche ferecată cu aur, dăruită mănăstirii de către domnitorul Matei Basarab.

Așa cum reiese dintr-un document, în 1431 exista la Dealu o așezare monastică, iar voievodul Alexandru I Aldea  dăruia mănăstirii două sate Alexeni și Răzvad, pentru pomenirea tatălui său. Se spune că inițial, mănăstirea a fost întemeiată inițial de Mircea cel Bătrân, dar în locul bisericii vechi, Radu cel Mare a îneput să zidească mănăstirea și a fost sfințită în anul 1501. Biserica a suferit jafuri și distrugeri din partea lui Gabriel Bathory și a trupelor habsburgice. Reparații noi a inițiat Dionisie Lupu în 1801. Biserica mănăstirii a fost zugrăvită din inițiativa lui Neagoe Basarab, cu “văpsele și cu aur”.

 

Pronaosul adăpostește mormintele mai multor domnitori  

Complexul arhitectonic de la Dealu este compus din:

  • Biserica mănăstirii;
  • Turnul cloptniță;
  • Paraclisul;
  • Corpul chiliilor cu logia.

Planul bisericii este trilobat și este compus din pronaos, naos și absida altarului, meșterii reușind soluții interesante și novatoare față de tipul inițial.

Pronaosul este împărțit în două travei inegale, care nu se regăsesc în structura altor biserici. Acestea susțin cele două turle mici.

Naosul are iconostasul din lemn de păr sălbatic din 1956.

Decorația bisericii este împărțită în două registre de către un brâu orizontal, împodobite cu arcade oarbe. Această decorație se întâlnește pe peretele de V ce încadrează intrarea, pisania și cele 7 rozete traforate, prezente în registrul superior.

Turlele pronaosului și cea a naosului sunt bogat împodobit cu motive sculptate, ce conturează un detaliu de decorație, care a primit numele de “motivul Dealu”. Meșterii au folosit o nouă concepție decorativă, ce a influențat puternic arhitectura monumentelor construite ulterior.

Mănăstirea Dealu a fost puternic centru de răspândire al culturii prin cărți scrise de călugării caligrafi. Aici fiind instalată cea dintâi tiparniță din Țările Române.

În expoziția aflată într-o sală de pe latura de V a chiliilor se remarcă, printre alte piese, cricifixul din lemn de chiparos, sculptat și ferecat cu aur, donat de Matei Basarab, precum și icoane pe lemn datând din secolul al XVII-lea.

Pronaosul adăpostește mormintele voievozilor de la Târgoviște: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătrașcu cel Bun, Radu Bădica, dar și mormântul capului domnitorului Mihai Viteazul.

Mănăstirea Dealu a fost loc de pelerinaj, unde poporul român venit să se regăsesacă și să preia din energiile înaintașilor în momente de restriște și mari încercări, a reușit să găsească mai ușor calea spre înfăptuirea României Mari.

De-alungul anilor, clădirile Complexului Monumental Mănăstirii Dealu au găzduit școala divizionară de ofițeri, Școala Copiilor de trupă sau Liceul Militar “Nicolae Filipescu”.

 

Mănăstirea Dealu, model pentru ridicarea Mănăstirii  Curtea de Argeș

De asemenea, Mănăstirea Dealu a fost folosită ca model pentru ridicarea unei alte biserici mari, în Țara Românească, la Curtea de Argeș. Potrivit istoricilor, Mănăstirea de la Curtea de Argeș a fost construită de aceeași meșteri care au ridicat biserica din apropierea Târgoviștei.

Pe de altă parte, la cutremurul din 1940, toate clădirile Complexului Monumental Mănăstirii Dealu s-au prăbușit, cu excepția bisericii.

Mănăstirea Dealu poate fi vizitată tot timpul anului. Porțile lăcașului de cult sunt deschise zilnic, iar turiștii care îi calcă pragul pot afla lucruri inedite despre domnitorii care au schimbat soarta românilor.

Se spune că Mănăstirea Dealu veghează asupra orașului Târgoviște, asupra împrejurimilor, asupra mării de lumini ce se aprind noaptea și asupra oamenilor care se roagă acolo sau o vizitează.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!