O reorganizare importantă este pregătită în sistemul judiciar din România. Ministerul Justiției propune comasarea parchetelor de pe lângă judecătorii, astfel încât fiecare județ să aibă o singură structură de parchet, cu sediul principal în reședința de județ și sedii secundare în localitățile unde funcționează în prezent judecătorii.
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiției, din cele 175 de parchete existente la nivelul județelor ar urma să rămână doar 41. Practic, 134 de parchete ar dispărea ca structuri distincte, într-o reformă care vizează atât organizarea instituțională, cât și modul de distribuire a procurorilor și a volumului de dosare.
„Ministerul Justiției, în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a elaborat Proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, care a fost înaintat spre avizare interinstituțională. După parcurgerea acestei proceduri, proiectul va fi supus aprobării Guvernului și, ulterior, transmis Parlamentului spre adoptare”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a instituției.
Proiectul de lege propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, altele decât cele din municipiul București, urmând ca acestea să fie organizate sub forma unui parchet unic, la nivelul fiecărui județ, cu sediul principal în localitatea reşedinţă de judeţ şi cu sedii secundare permanente în restul localităților în care funcționează judecătoriile din judeţul respectiv.
Astfel reorganizate, parchetele respective ar funcționa pe lângă toate judecătoriile din cadrul respectivului judeţ.
Potrivit proiectului de lege, parchetul de pe lângă judecătoriile din județ își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul județului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal, situat în localitatea reşedinţă de județ, şi prin procurorii din cadrul sediilor secundare cu activitate permanentă, situate în celalalte localități ale județului în care funcționează judecătorii.
Funcțiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție
„În noua paradigmă organizațională, fiecare dintre aceste sedii are propria circumscripție; astfel, circumscripțiile sediului principal şi sediilor secundare cu activitate permanentă ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe sunt aceleași cu cele ale judecătoriilor din localitățile în care sunt situate aceste sedii principale și, respectiv, secundare.
La data intrării în vigoare a legii, funcțiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție, cu reîncadrarea personalului care ocupă funcții de conducere pe noile funcții. Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi funcţiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ, astfel încât și acestea se transformă în funcții de execuție”, mai spune sursa citată.
Urmare reorganizării, din cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din cadrul județelor vor rămâne 41 de parchete de pe lângă judecătorii, respectiv 41 de posturi de prim-procuror și 41 posturi de grefier-șef.
Ministerul Justiției invocă eficientizarea activității și reducerea diferențelor dintre parchete
Reprezentanții Ministerului Justiției arată și beneficiile reorganizării parchetelor de pe lângă judecătorii:
„- Volumul de lucru va putea fi distribuit în mod echitabil, eliminându-se discrepanțele majore dintre parchetele supraîncărcate și cele cu mai puţine cauze.
Pentru asigurarea performanței organizaționale și eficientizarea activităţii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, analizează volumul de activitate al parchetelor de lângă judecătorii și, în funcție de rezultatele analizei, sesizează ministrul justiției în vederea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal al parchetului de pe lângă judecătoriile din județ și sediile secundare ale acestuia, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;
– La nivelul circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetul unic de pe lângă judecătoriile unui județ va permite procurorului general să gestioneze mai bine politica de resurse umane, în funcție de volumul de activitate putându-se formula propuneri de redistribuire a unor posturi vacante în vederea uniformizării volumului de activitate la nivelul unei regiuni (3-4 județe).
Procurorii ar putea fi repartizați în funcție de volumul de dosare
În continuare, acest aspect va putea fi extins la nivel național, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluția propusă creând premisele atingerii idealului de distribuire echilibrată a volumului de muncă per procuror la nivel național.
– Schemele de personal vor fi suficient de mari, astfel că funcția de conducere nu este lipsită de obiectul său;
– Sediile principale sunt situate în orașe mari, reședințe de județ, localități atractive inclusiv pentru procurorii tineri;
– La noile parchete este posibilă specializarea procurorilor;
– Noua formulă de organizare a parchetelor de pe lângă judecătorii permite concentrarea resurselor umane într-o structură de parchet unică, de natură să genereze coerență, eficiență și responsabilitate sporită. Concentrarea resurselor umane dintr-un județ într-o singură structură de parchet oferă avantaje evidente în ceea ce privește coerența decizională, eficiența utilizării competențelor și monitorizarea performanței.
Proiectul de lege mai sus menționat modifică și completează dispoziții ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi corelează noua reglementare cu dispoziţiile Codului de procedură penală”.
