Rata șomajului în județul Dâmbovița a coborât în luna martie la 3,85%, potrivit datelor oficiale ale Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă. Deși scăderea de 0,30 puncte procentuale față de luna precedentă ar putea sugera o evoluție favorabilă a pieței muncii, cifrele din spate conturează o realitate mai complexă.
La finalul lunii martie, în evidențele instituției erau înregistrați 6.047 de șomeri, dintre care 3.071 sunt femei. Doar 1.235 dintre aceștia beneficiază de indemnizație de șomaj, în timp ce majoritatea covârșitoare, 4.812 persoane, nu primesc niciun sprijin financiar.
Un alt dezechilibru major se observă între mediul urban și cel rural. Doar 828 de șomeri provin din orașe, în timp ce nu mai puțin de 5.219 sunt din mediul rural. Această diferență evidențiază vulnerabilitatea persistentă a satelor dâmbovițene, unde oportunitățile de angajare rămân limitate.
Nivelul de educație joacă, de asemenea, un rol esențial. Cei mai mulți șomeri au studii gimnaziale (36%), urmați de persoanele cu studii primare sau fără studii (33,1%). Absolvenții de liceu sau școli postliceale reprezintă 16,5%, în timp ce doar 3,2% dintre șomeri au studii superioare. Datele confirmă o realitate cunoscută. Cu cât nivelul de educație este mai scăzut, cu atât riscul de șomaj este mai mare.
Situația devine și mai clară atunci când analizăm gradul de ocupabilitate. Aproape jumătate dintre șomeri sunt considerați greu sau foarte greu ocupabili (3.558 persoane), în timp ce doar 172 sunt clasificați ca fiind ușor ocupabili. Acest lucru indică nu doar o lipsă de locuri de muncă, ci și dificultăți structurale legate de calificare, experiență sau adaptabilitate.
În acest context, scăderea ratei șomajului poate fi privită cu prudență. Deși indicatorul arată mai bine pe hârtie, provocările reale rămân nerezolvate.
























