Echipa naționala U19 a României s-a reunit, sâmbătă după-amiază, pentru “dubla” amicală cu Macedonia, programată pe 31 august, și respectiv 2 septembrie. În cadrul lotului convocat de selecționerul Adrian Boiangiu se regăsesc doi portari dâmbovițeni: Andrei Vlad și Marian Aioani.
Primul este portar la FCSB București, iar al doilea la Chindia Târgoviște. În ceea ce-l privește pe Aioani, acesta a fost folosit de Nicu Croitoru în disputa cu Foresta Suceava, câștigată de Chindia cu 6-0. Tânărul goal-keeper a fost trimis pe teren în actul secund, în locul mult mai experimentatului Iustin Popescu, achiziționat în această vară de la Dinamo București. Lotul României cuprinde următorii jucători pentru “dubla” amicală cu Macedonia: Andrei Vlad (FCSB București), Marian Aioani (Chindia Târgoviște), Alexandru Costache (Concordia Chiajna) – portari, Denis Hăruț, Cristian Podină (ambii ACS Poli Timișoara), Cristian Băluță, Robert Neciu (ambii Viitorul Constanța), Constantin Dima (Sepsi Sfântu Gheorghe), Andrei Trușescu (AS Roma), Ricardo Grigore (Dinamo București) – fundași, Radu Boboc, Mihai Ene (ambii Viitorul Constanța), Vlad Dragomir (Arsenal), Rareș Lazăr (CS Mioveni), Liviu Gheorghe, Florin Vasile (ambii in Vasile i (eș), anța), ) – fundașrtari,ian Aioani (Chindia Târgoviște), onat în această vară de la Dinamo București. Dinamo), Radu Bârzan (FC Argeș), Claudiu Micovschi (FC Genoa), George Merloi (Rennes), Andrei Cordea (Novara Calcio) – mijlocași, Robert Moldoveanu (Dinamo), George Ganea (AS Roma) și Andrei Sîntean (Slavia Praga).
Cu toate că în urmă cu 20 de ani habar nu aveam ce sunt mușcăturile de căpușe, iar pentru cei care au copilărit în acele vremuri nici nu se punea problema de pericolul din iarbă, iată că în momentul de față, din păcate, auzim din ce în ce mai des de căpușe, insecte pe cât de mici, infinit de periculoase (unele dintre ele).
Din nefericire, odată cu schimbările climatice, s-a creat un mediu perfect pentru dezvoltarea căpușelor, iar înmulțirea și migrarea lor sunt un pericol pentru întreaga țară.
Căpuşele sunt paraziţi hematofagi (se hrănesc cu sângele gazdelor) şi populează o singură gazdă timp de câteva zile, dacă nu sunt îndepărtate. Cele mai multe cazuri apar primăvara şi vara (până târziu, spre toamnă). Muşcăturile lor nu produc durere – de aceea prezenţa lor nu este simţită, iar unele dintre ele sunt purtătoare de infecţii, muşcătura lor putând transmite Boala Lyme, encefalita de căpuşe, febra recurentă, febra hemoragică Crimeea-Congo.
Atenție! Cei care preferă aerul liber și natura trebuie să știe că aceste insecte trăiesc, de obicei, în sol umbrit, umed şi adesea se prind de iarba înaltă, de tufişuri, arbuşti şi crengile joase ale copacilor. Pajiştile şi grădinile pot adăposti căpuşe, mai ales cele de la marginile pădurilor şi cele din preajma vechilor pereţi de stâncă (zone în care trăiesc căprioarele şi şoarecii). Căpuşele sunt mici şi pot fi greu de văzut cu ochiul liber. De exemplu, căpuşele tinere au dimensiunea unei seminţe de mac.
Căpuşele pot ciupi în orice zonă a corpului, dar preferă zona din spatele urechilor, partea din spate a gâtului, zona de la subraţ, zona inghinală, zona din spatele genunchilor.
Foarte important de reținut este ca, în cazul în care vă confruntați cu o situație nedorită, să nu încercați să scoateți singuri căpușele, ci să apelați la un cadru medical. În cazul în care nu sunteți în preajma unui spital și nici nu puteți ajunge, țineți cont de următoarele măsuri preventive: îndepărtarea căpuşelor se face cu o pensă cu braţe foarte fine prin prinderea fermă a căpuşei cât mai aproape de piele. Nu se va zdrobi corpul căpuşei. Mâinile se protejează cu mănuşi. După scoaterea căpuşei, zona se spală cu apă şi săpun şi se dezinfectează. Dacă părţi ale căpuşei rămân în piele, ele trebuie îndepărtate cât mai curând posibil. Zona va fi observată 30-40 zile, iar dacă apare o pustulă sau alt semn la locul muşcăturii se va consulta imediat medicul. Sufocarea căpuşei prin folosirea de ulei, alcool, cremă poate induce injectarea mai multor patogeni în corp. De asemenea, nu folosiţi petrol, arderea cu chibritul, cu ţigara, lacul de unghii sau ceva asemănător.
În ultimul timp circulă și se pare că dă rezultate următoarea metodă: umeziți capul unui băț de chibrit și descrieți cercuri cu el în jurul locului unde este înfiptă căpușa. După câteva secunde, ea își va extrage singură capul și se va urca pe bățul de chibrit, pentru a savura mirosul de fosfor! Această metodă de îndepărtare a căpușelor s-a dovedit a fi cea mai sigură și cea mai eficientă.