O reformă administrativă de amploare, discutată la nivelul PSD, ar putea schimba radical organizarea localităților din România. Nu sunt vizate doar comunele cu populație redusă, ci și orașele care nu mai îndeplinesc criteriile demografice pentru menținerea statutului urban.
În Dâmbovița, trei localități se află în această situație. Potrivit datelor oferite de Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, Răcari, Fieni și Titu au împreună mai puțin de 22.000 de locuitori, iar fiecare dintre ele se situează sub pragul de 10.000 de locuitori.
Situația celor trei orașe este următoarea: Răcari – 6.306 locuitori, Fieni – 6.378 locuitori și Titu – 9.291 de locuitori. Datele se referă la populația rezidentă a întregii unități administrativ-teritoriale, inclusiv a localităților componente.
Dacă pragul de 10.000 de locuitori va fi folosit ca reper în procesul de reorganizare, cele trei orașe dâmbovițene ar putea intra în categoria localităților cărora li se va analiza schimbarea statutului administrativ.
146 de orașe și două municipii, posibile candidate la reorganizare
La nivel național, problema este mult mai amplă. Datele recensământului din 2021 indică faptul că 146 de orașe și două municipii aveau mai puțin de 10.000 de locuitori.
Mai mult, în declarațiile făcute în noiembrie 2026, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a afirmat că peste 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.
„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a spus Benea, referindu-se la localitățile care au pierdut populație, dar continuă să aibă o administrație organizată și finanțată la nivel de oraș.
Social-democrații analizează inclusiv posibilitatea comasării unor orașe mici sau a reclasificării acestora în categoria comunelor.
Ce spune Dragoș Benea despre reorganizarea României
„Vor fi beneficii concrete pentru milioane de români în urma reorganizării administrativ-teritoriale. Iată doar câteva exemple: bani în plus pentru comunitățile locale odată cu diminuarea cheltuielilor de funcționare, drumuri care leagă mai multe localități, infrastructură şcolară modernizată, servicii sociale îmbunātățite şi sprijin concret pentru vârstnici, utilități pe măsura taxelor plătite (apă/canal, alimentare cu gaze, iluminat public), servicii medicale eficientizate, medici mai mulți şi infrastructură sanitară reabilitată.
Subliniez că reorganizarea la nivelul județelor, după modelul curților de apel, este un punct de plecare pentru discuții/dezbateri, nicidecum o decizie luată, mai ales în condițiile în care grupul de lucru pe care-l coordonez este la început. Dar, dacă un sistem rigid, cu rigori şi restricții, aşa cum este Justiția, s-a putut reorganiza, cred că o poate face şi administrația publică locală și județeană.
Există voci lucide şi coerente şi în PNL, iar Valeriu Iftime, preşedintele Consiliului Județean Botoşani e doar una dintre ele: faptul că a afirmat că ar demisiona şi mâine din funcția de preşedinte CJ dacă acest lucru trebuie făcut, arată că există o aşteptare legitimă pe subiectul acestei reforme.
România este statul din UE cu cea mai veche arhitectură administrativ-teritorială. Toate celelalte state membre, începând cu anii ’80-’90, s-au reorganizat administrativ: noi am rămas în mileniul trecut, cu organizarea din 1968 moştenită de la comunişti. Dacă vrem să avem comune sustenabile administrativ şi financiar, capabile să atragă fonduri europene şi naționale, este momentul să acționăm cu pragmatism & determinare şi să nu ratăm oportunitatea reorganizării!”, a transmis Dragoș Benea.
