În prima jumătate a acestui an vor demara primele programe de screening.
Legislația este practic terminată, spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care anunță că „cel mai aşteptat este cel legat de screeningurile majore în cadrul Planului naţional de combatere a cancerului, mă refer la cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul de prostată şi cancerul digestiv”, a declarat oficialul.
De altfel, el a amintit că se fac programe de screening inclusiv la nivelul cabinetelor de medicină de familie – „este vorba de bolile cardiovasculare, de diabet. Ne dorim să le extindem. Ştiţi bine că plata medicilor de familie, în momentul de faţă, se face şi pe un pachet de servicii preventive, din care screeningul face parte. Probabil că proiectul cel mai important şi cel mai aşteptat, după bolile cardiovasculare şi diabet, zic eu, pentru că sunt mult mai frecvente, este cel legat de screeningurile majore în cadrul Planului naţional de combatere a cancerului, mă refer la cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul de prostată şi cancerul digestiv”.
Ministrul a mai precizat că unele programe de screening sunt relativ ușor de implementat, însă problema este ce se întâmplă după. „Screeningul în sine nu face altceva decât o detecţie precoce a unor boli serioase şi trebuie să ai tot circuitul şi toate resursele disponibile pentru ca pacientul care a fost identificat să poată beneficia de evaluare şi tratament imediat. Or, organizarea şi reorganizarea sistemului de sănătate la nivel regional cu centre de excelenţă, cel puţin la planul de cancer, este un proces laborios la care lucrează zeci de specialişti, cei mai buni specialişti din oncologie în momentul de faţă,” a explicat el.
Ministrul susține că pregătirea este importantă, pentru că nu se dorește ca programul să fie un eșec, așa cum a fost, de exemplu, screeningul pentru cancerul de col uterin, realizat în urmă cu 7-8 ani, când trebuia aplicat la un milion de femei anual, dar s-a făcut abia la o sută de mii.
„Avem nevoie de parteneriat cu medicii de familie, care desigur vor fi plătiţi pentru ceea ce fac, dar vrem să-l facem cu seriozitate şi nu o improvizaţie care să fie folosită exclusiv în campanie electorală. Din păcate, există colegi de-ai noştri din alte zone care folosesc aceste chestiuni în scop politic, electoral. Nu e loc de astfel de manifestări politice în sănătate, din punctul meu de vedere. Acţionăm responsabili, cu profesionalism şi cu ceea ce este mai important, cu bună credinţă”, a mai spus ministrul citat de Agerpres.