România încearcă din nou să-și digitalizeze sistemul medical! După 25 de ani de promisiuni, pacienții încă umblă cu dosarul sub braț. Va reuși strategia 2027–2031 să schimbe ceva?

Publicitate

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2027–2031 a fost publicată în transparență decizională de către Ministerul Sănătății astăzi, 13 noiembrie 2026.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, așteaptă ca medici, organizații de pacienți și specialiști în tehnologie să se alăture consultării publice, subliniind că prin contribuția acestora acest document poate fi îmbunătățit.

„Un pacient care ajunge de la un spital la altul ar trebui să poată beneficia de continuitatea îngrijirii, fără să fie nevoit să transporte un dosar cu documente medicale. Un medic ar trebui să aibă acces rapid și sigur la informațiile de care are nevoie pentru a lua o decizie și să petreacă mai mult timp cu pacienții, nu completând aceleași raportări.

Acestea sunt schimbările pe care vreau să le susținem prin digitalizarea sistemului de sănătate.

Publicăm în transparență decizională Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2027–2031, un document care stabilește obiective concrete, responsabilități, termene și indicatori prin care vom putea evalua rezultatele”, a transmis astăzi oficialul de la Sănătate.

Ministerul de resort propune:

-Dezvoltarea Dosarului Electronic de Sănătate ca punct unic de acces la nivel național pentru categoriile prioritare de date medicale, astfel încât informațiile să poată fi utilizate în siguranță.

-Interoperabilitatea sistemelor informatice, reducerea raportărilor repetitive și îmbunătățirea registrelor naționale de sănătate.

-Extinderea telemedicinei și a telemonitorizării, integrate în traseul pacientului, pentru a facilita accesul la servicii medicale, inclusiv în comunitățile insuficient deservite.

-Pregătirea personalului medical și dezvoltarea competențelor digitale ale populației, astfel încât tehnologia să fie accesibilă și celor care o utilizează mai greu.

„Implementarea se va face etapizat, în perioada 2027–2031, de la organizarea mecanismelor de coordonare până la dezvoltarea, extinderea și consolidarea serviciilor digitale.

Îmi doresc ca acest document să fie îmbunătățit prin contribuția medicilor, a organizațiilor de pacienți și a specialiștilor în tehnologie. Îi invit să participe la consultarea publică”, a declarat ministrul Rogobete.

Scurt istoric al eșecurilor 

Și totuși, deși România încearcă să digitalizeze sistemul medical de peste 25 de ani, în continuare medicii pierd timp cu completări peste completări de documente, iar unii pacienți vin în continuare la medic cu un dosar de acte medicale și analize pe clasica hârtie.

Vă reamintim că primele planuri pentru un sistem informatic național au apărut în 1999, dar SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) a devenit operațional abia în noiembrie 2008. Scopul său principal a fost raportarea și decontarea serviciilor medicale, nu neapărat reducerea birocrației pentru pacient.

Unul dintre puținele proiecte care au adus o simplificare vizibilă în relația dintre medic, farmacist și pacient a fost Rețeta electronică (SIPE), introdusă în anul 2012.

Au urmat Dosarul Electronic de Sănătate (DES) – 2014 și Cardul de Sănătate – devenit obligatoriu în anul 2015. Dintre cele două, doar cardul a funcționat ca instrument de validare a serviciilor.

DES a rămas în mare parte nefolosit din cauza lipsei de conectare între softurile spitalelor și problemele frecvente de funcționare ale platformei mamă (PIAS).

Dată fiind uzura morală și tehnică a acestei plaforme-mamă, din 2021 s-a luat în calcul „E-Sănătatea Mea”. România a alocat fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a reface infrastructura și a fost lansat portalul național E-Sănătatea Mea, cu dorința de a integra treptat funcțiile cardului de sănătate pe noua carte electronică de identitate.

Revenind la Noua strategie națională pentru anii 2027-2031, documentul a fost, așadar, lansat astăzi în consultare publică.

Dar va reuși el sau va reuși România să rezolve exact problemele nerezolvate în ultimele două decenii, concentrându-se pe interoperabilitatea reală dintre spitale și pe telemedicină?

Publicitate