Inainte ca regimul comunist sa se instaleze comod pe teritoriul tarisoarei noastre, Pucioasa a fost si a ramas o sursa de bogatie cu potential ridicat al Jud. Dambovita.
Turismul medical era, probabil, punctul forte care a si ajutat la dezvoltarea rapida a zonei, mai ales in perioada comunista. Izvoarele cu apa sulfuroasa, de la care si-a tras denumirea acest oras, au constituit piatra de temelie si dezvoltarea ulterioara a zonei.
Pucioasa deja devenise un punct de reper important pe harta statiunilor balneo-climaterice din tara, dar si din Europa, care atragea constant un flux insemnat de turisti. Atmosfera era intr-atat de animata incat aveai senzatia ca te situezi intr-un aeroport international in care se intalneau toate limbile si culturile laolalta, in sala de asteptare. Asa arata centrul Pucioasei…
Dintr-un oras animat într-unul fantoma
Dupa anii 90′, ceea ce avea sa fie succesul turistic al Dambovitei a fost astupat cu indiferenta si prostie…asa cum au fost astupate majoritatea puturilor cu apa sulfuroasa. Astfel, degradarea constanta si alerta a sursei de venit si a infrastructurii a condus, inevitabil, la transformarea unui oras animat intr-unul fantoma unde abia mai zaresti cate un turist “ratacit” care mai spera sa regaseasca acolo amintirile din trecut.
Inafara faptului ca potentialul turistic a fost compromis pana aproape de punctul iremediabil, dezindustrializarea si lipsa locurilor de munca / a perspectivei pentru tineri, au condus la erodarea iremediabila a unei comunitati prospere si cu potential socio-economic mare. Probabil ca asta este un bun exemplu pentru a demonstra faptul ca romanul are tendinta maniacala de a-si taia craca de sub picioare…
Alin Miriţă
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
