Proiectele hidroenergetice – obiective de securitate națională, în contextul războaielor din Ucraina și Iran și al crizei energetice.
Membru al Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților, deputatul liberal dâmbovițean Aurelian Cotinescu a anunțat că susține inițiativa legislativă a colegului său, Sebastian Burduja , care propune declararea unor proiecte hidroenergetice drept obiective de securitate națională, prin intermediul CSAT, pentru a depăși blocajele care le afectează în prezent realizarea.
„Împiedicăm sabotajele unor organizații, precum Bankwatch și Declic, care au întârziat ani la rând, prin acțiuni în justiție, proiecte esențiale pentru România.
Am spus clar: blocarea finalizării unor hidrocentrale aproape terminate nu înseamnă protecția mediului, ci trimiterea României către dependență energetică. O situație care se dovedește riscantă, în contextul în care două conflicte regionale – în Ucraina și Iran – au afectat piața energiei și au crescut costul vieții pentru români.
O Românie cu o infrastructură energetică solidă și modernizată înseamnă mai multă stabilitate și facturi mai mici pentru cetățeni. De aceea, aceste investiții trebuie susținute și duse la capăt. Avem deja exemple concrete: la Vidraru se investesc aproximativ 200 de milioane de euro pentru retehnologizare, iar în cazul hidrocentralei de la Bumbești-Jiu – un proiect realizat în proporție de 98% – instanța a respins cererea Bankwatch de suspendare a acordului de mediu, permițând continuarea demersurilor pentru finalizare.
Din perspectiva Comisiei de Industrii, impactul este direct: energie mai accesibilă înseamnă costuri mai mici pentru spitale, pentru medicamente și, în final, pentru fiecare român”, a declarat parlamentarul PNL de Dâmbovița.
Vă reamintim că, în luna octombrie a anului trecut, deputatul Aurelian Cotinescu a votat pentru modificarea ordonanței vechi de 18 ani (din anul 2007) privind regimul ariilor naturale protejate. Astfel, la acel moment, prin adoptarea de către Parlament a proiectului, au fost deblocate investițiile hidroenergetice, putând astfel reporni lucrările la 7 hidrocentrale care vor adăuga 214 MW de energie în sistemul naţional
