România se pregătește pentru una dintre cele mai importante reorganizări administrative din ultimele decenii. Guvernul vrea să comaseze sute de localități cu populație redusă, iar planul ar putea schimba radical harta primăriilor începând cu alegerile locale din 2028.
Peste 400 de unități administrativ-teritoriale din România ar putea ajunge în centrul unei reforme care promite să schimbe organizarea administrației locale. Guvernul a identificat 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori și pregătește un proces de comasare în două etape: mai întâi voluntar, apoi printr-o decizie asumată de Executiv.
Calendarul anunțat de ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, prevede ca prima etapă să se încheie la 1 martie 2027. Ulterior, reforma ar urma să fie aplicată începând cu alegerile locale din 2028.
Miza este uriașă: reducerea numărului de primării, reorganizarea aparatului administrativ și schimbarea modului în care sunt gestionate comunitățile mici.
Potrivit informațiilor prezentate de ministru, cele 429 de localități au fost identificate pe baza datelor privind populația din 2023. Oficialul a explicat că a fost ales un singur an de referință pentru a evita diferențele dintre diversele statistici vehiculate.
Râu Alb, singura comună din Dâmbovița aflată sub pragul de 1500 de locuitori
În județul Dâmbovița, situația este particulară. Râu Alb este singura comună care se încadra, potrivit recensământului din 2021, în criteriul demografic de maximum 1.500 de locuitori.
Povestea localității face ca discuția despre o eventuală comasare să aibă o semnificație aparte. Râu Alb a fost reînființată în anul 2004, după ce locuitorii au decis, prin referendum, separarea de comuna Bărbulețu. Cele două localități fuseseră unite în urma reformei administrative din 1968.
Astfel, după mai bine de 20 de ani de la desprinderea decisă prin votul comunității, comuna ar putea ajunge din nou în centrul unei reorganizări administrative.
Cât costă administrația comunei Râu Alb
Datele financiare oferă o imagine asupra dimensiunii administrației locale și a cheltuielilor pe care aceasta trebuie să le susțină. Comuna Râu Alb se întinde pe aproximativ 25 de kilometri pătrați.
Potrivit indicatorilor financiari prezentați, situația bugetară arată astfel:
-Impozit pe venit colectat: 392.806 lei;
-Venituri proprii: 662.751 de lei;
-Cheltuieli cu personalul administrativ: 1 milion de lei;
-Cheltuieli totale de personal: 1,4 milioane de lei;
-Cheltuieli de funcționare: 3,5 milioane de lei,
-Cheltuieli pentru dezvoltare: 6 milioane de lei;
-Indicatorul privind deficitul: 8,8 milioane de lei;
Aceste cifre fac parte din discuția mai amplă despre sustenabilitatea administrațiilor locale mici și capacitatea acestora de a asigura servicii publice și investiții.
Ce alte comune din Dâmbovița se apropie din pragul critic
Chiar dacă Râu Alb este momentan singura localitate din județ aflată sub limita de 1.500 de locuitori, alte comune au populații relativ reduse.
Potrivit datelor recensământului din 2021, situația este următoarea: Pucheni – 1.558 de locuitori, Vișinești – 1.586 de locuitori, Cornățelu – 1.684 de locuitori, Vârfuri – 1.742 de locuitori, Bilciurești – 1.876 de locuitori, Moțăieni – 1.876 de locuitori și Slobozia Moară – 1.988 de locuitori.
Aceste localități nu intră automat în categoria celor 429 identificate prin pragul de 1.500 de locuitori. Totuși, ministrul a precizat că și comunele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori ar putea opta pentru comasare voluntară.
Două etape: voluntar până în 2027, apoi obligatoriu
Ministrul Dezvoltării a prezentat calendarul reformei vineri, 30 octombrie, la Palatul Victoria.
Prima etapă: comasarea voluntară, până la 1 martie 2027.
Primăriile care doresc să se unească vor trebui să inițieze procedura prin hotărâri ale consiliilor locale și să organizeze referendumuri locale. Pentru comunitățile care acceptă comasarea sunt anunțate stimulente financiare, facilități fiscale și programe de investiții.
Ministrul a vorbit inclusiv despre posibilitatea acoperirii unor taxe locale pentru o perioadă de 3-5 ani și despre scutiri de impozit pe clădiri. Deocamdată, nu au fost prezentate toate detaliile financiare ale acestor facilități.
A doua etapă: reorganizarea asumată de Guvern, după 1 martie 2027.
Dacă prima etapă nu va produce rezultatele urmărite, Executivul intenționează să treacă la o reorganizare obligatorie. „A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Întrebat dacă în această etapă vor mai fi necesare referendumuri locale, oficialul a răspuns că vor exista excepții de la această procedură.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre posibilitatea ca reforma să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Aplicarea efectivă este programată pentru alegerile locale din 2028.
Ce se întâmplă cu angajații dacă dispare primăria
Una dintre principalele întrebări este ce se va întâmpla cu locuitorii comunelor care își vor pierde statutul de unități administrativ-teritoriale.
Potrivit explicațiilor ministrului, localitățile comasate nu vor rămâne fără servicii administrative. Fiecare localitate ar urma să păstreze un punct local de servicii, unde un funcționar să poată rezolva problemele cetățenilor.
Nici concedierile nu ar urma să fie generalizate. Ministrul a explicat că o parte dintre angajați ar putea părăsi sistemul prin pensionare. Rămâne însă de văzut cum vor fi organizate concret aceste servicii, ce atribuții vor avea funcționarii rămași în teritoriu și cât de repede vor putea fi rezolvate solicitările oamenilor.
Județele care ar putea pierde cele mai multe primării
Reforma ar putea avea efecte importante în mai multe zone ale țării. Potrivit cifrelor prezentate de ministrul Dezvoltării la Antena 3 CNN, cele mai multe localități vizate se află în următoarele județe: Alba – 27 de localități, Caraș-Severin – 26, Hunedoara – 26, Cluj – 25, Mehedinți – 23, Olt – 23, Dolj – 21, Teleorman – 20, Arad – 18 și Buzău – 16.
Aceste cifre reprezintă localitățile identificate în funcție de pragul demografic, nu numărul primăriilor care vor fi efectiv desființate.
Județele nu intră, deocamdată, în reforma anunțată
Deși discuțiile despre reorganizarea administrativă au readus în atenție inclusiv posibilitatea comasării județelor, ministrul a precizat că această variantă nu face parte, în acest moment, din planul concret.
O eventuală reorganizare a județelor ar necesita o analiză mult mai amplă și implicarea mai multor factori. De asemenea, nu există încă o listă definitivă a localităților care vor intra în etapa obligatorie și nici toate criteriile după care va fi făcută reorganizarea.
Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 1.334 din 21 octombrie 2026, publicat în Monitorul Oficial la 23 octombrie, a constituit grupul național de lucru pentru gestionarea programului START Reforma Administrativă. Documentul prevede și înființarea unor subgrupuri la nivelul fiecărui județ.
