Azi vom trece la o altă latură a Școlii de Arte Marțiale Mixte AGER Romania, puțin mai dură decât până acum.
Profil de fost Luptător MMA Profesionist
Cristian Gabriel, ești fost elev al Școlii de Arte Marțiale Mixte AGER și chiar ai avut un meci MMA la Profesioniști. Spune-ne povestea ta?
Am luat contact cu AGER în anul 2017, prin recomandarea unei cunoștințe. Am mers la un antrenament, sa vad despre ce e vorba, iar apoi am hotărât să revin. În acea perioadă Școala AGER era una singură condusă de sensei, dar instructor era sempai. Am practicat arte marțiale mixte AGER timp de 4 ani sub îndrumarea lui sempai Viorel Gabriel Staicu Jr. și 11 luni la sediul central AGER cu contract de luptător MMA, sub conducerea lui sensei Viorel M. Staicu.
La ce Evenimente AGER ai participat și ce rezultate ai avut până ai ajuns la profesioniști?
La stagiile de pregătire AGER țin minte că era o mare dorință din partea tuturor sa fim prezenți, mai ales pentru că ne puteam obține grade AGER (centurile colorate), dar și fiindcă descopeream fiecare la ce nivel ne aflăm și cum ne puteam îmbunătăți. Nu cred că am ratat vreun stagiu, am căutat mereu să fiu prezent acolo.
Ca rezultate, am obținut Centura Portocalie AGER, am câștigat o competiție internă ,,AGER Fit”, deși am fost supărat că altcineva m-a devansat la proba respectivă, el era la o grupă de vârstă diferită, așa că ,,am câștigat amândoi locul 1″. Am luptat într-un superfight într-o altă competiție internă, ,,AGER Kumite” (MMA de amatori) unde am pierdut în fața unui coleg mai vechi și avansat decât mine. Iar, apoi am participat la singurul meu meci de MMA profesionișt într-o gală.
Spune-ne despre activitatea si despre meciul tău la profesioniști…
Am ajuns să lupt intr-o competiție de MMA la profesioniși după ce am început sa lucrez direct cu sensei Viorel M. Staicu la sediul central AGER, în ianuarie 2022. Am avut câteva ședințe de pus pe hârtie dorințele (așa cum lucrează sensei) și imediat după semnarea contractului, noi ne-am apucat de treabă, ca să zic așa: antrenamente, stagii, discuții, planuri în fiecare zi (sensei nu prea are pauze în program) și într-o zi a apărut oportunitatea de la cei care se ocupau cu gala respectivă. Inițial ne-am gândit să refuzăm meciul, fiindcă era maxim de inegală disputa, având în vedere experiența mea de zero meciuri la profesioniști, pe când adversarul meu era considerat unul din cei mai buni și duri. Era un luptător MMA din țără neînvins în cușcă. Dar am hotărât să mergem, pe ideea – mai bine o posibilă înfrângere cu cel mai bun, decât o victorie cu unul mai slab sau vreun puștan debutant. Am ales împreună cu sensei Viorel M. Staicu sa fiu “vânător de vânători”. Știam că aș fi învățat mai multe și aș fi acumulat o experiență mai vastă după un astfel de meci, ceea ce s-a și întâmplat.
Meciul a decurs așa cum am prezis că va decurge, el atacând continuu, încercând să mă termine repede, iar eu în peretele cuștii, încercând să rezist și să găsesc o oportunitate. Surpriza pentru el si pentru toți susținătorii lui a apărut imediat în prima repriză când i-am deschis arcada cu un croșeu de dreapta și cu un alt croșeu la bărbie, făcându-l să se clatine pe picioare.
Acolo mi-a lipsit experiența în luptă pentru că nu am știut să gestionez acea situație. Dacă aveam experiență mai multa sigur ar fi fost alt deznodământ al acelui meci. După, adversarul meu și-a folosit forța superioară să mă ducă și să mă țină la podea toate reprizele și cam asta a fost tot meciul până la sfârșitul rundei a 3-a, când, înainte cu 10 secunde să se termine, am ieșit de sub el m-am ridicat în picioare si am sărit hotărât pe el să îl lovesc. Dar, a bătut gongul si am pierdut categoric la decizie.
Sensei a spus atunci că acel meci a fost exact ca filmul ,,Rocky 1″. “Marele campion nu a putut sa doboare un începător și a încheiat meciul de 3 reprize, pe spate cu arcada tăiata”. Sensei și-ar fi dorit revanșa ca un fel de “Rocky 2″ pentru ca a văzut potențialul slab al adversarului…și ne-am apucat de șlefuirea mea astfel încât într-o lună după meci eram mai bine decât înainte de meci. Dar și-a exprimat mulțumirea când a spus ,,Trebuie mai mult decât un campion ca să bați un debutant AGER”.
Ce ne poți spune despre sempai și sensei, cei care te-au călăuzit în AGER?
Despre sempai și sensei, în primul rând sunt recunoscător că i-am avut antrenori de-a lungul celor aproape 5 ani petrecuți acolo.
Sempai Viorel Gabriel Staicu Jr. a fost, întâi de toate, un bun profesor, apoi un antrenor de arte marțiale mixte foarte bun. Am învățat lucruri importante de la el, nu numai din arte marțiale, cât și cum sa gestionezi anumite situații de viață. Sfătuiește bine când îl intrebi ceva.
Cu sensei Viorel M. Staicu e altă poveste. E și un temperament diferit de al lui sempai, e mai coleric, tot timpul se gândește și face ceva legat de AGER, tot timpul este axat pe muncă. Sau cel puțin așa pare din exterior. Eu pot sa vă spun că omul știe să se și distreze, am fost de față, să mă creadă lumea pe cuvânt. Dar, când vine vorba de arte marțiale, ,,sensei e plin de informații”, e puțin spus. Nu numai că știe tot ce se poate cunoaște în domeniu, dar și vede lucruri acolo unde alți antrenori nu văd nimic. Știe să scoată potențialul din oameni, chiar și acolo unde nu e. Uitați-vă ce a făcut din mine ca debutant la profesioniști. Chiar el zicea că ,,l-am ținut în palme peste ochi la sol, pe un mare campion care mă lovea bestial”. O glumă care se potrivește perfect meciului.
Eu am fost un privilegiat să semnez contract fără taxe și să lucrez cu el la sediu central AGER chiar dacă a durat atât de puțin, pentru că eram elev AGER cu vechime și am trecut prin niște etape de formare. Cei care doreau să îl aibă ca antrenor, aveau de platit bani mulți, asta se întâmpla în anul 2022, acum cred că a crescut tariful la cum îl cunosc eu.
Sensei a încercat să scoată ce a fost mai bun în mine ca luptător și a și reușit. Așa am realizat de ce punea atât de mare accent pe factorul psihologic al luptătorului (chiar nu știu câți rezistă la antrenamentele bazate pe psihic. Așa am învățat că trebuie să am autocontrol și conștientizare asupra a tot ce fac. Fără toate astea, nu poți să funcționezi la capacitate fizică optimă într-o luptă, de oricare fel ar fi ea.
Am încetat să mai lucrez cu sensei și implicit cu AGER într-un moment de conștientizare. Am realizat de ce mă aflam în acel punct al vieții mele și cu ce scopuri am ajuns acolo. Când mi-am dat seama că nu îmi doream să mă lupt pentru faimă sau pentru bani, am hotărât să închei contractul de luptător MMA. Am ales să fiu un altfel de luptător, unul care se duce la luptă pentru un scop important, nu să facă din luptă o meserie. Mulți ar spune că mi-a fost frică sa continui, mulți mai și vorbesc ca să se afle în treabă, zic eu.
Acum la 3 ani distanță de când m-am retras din AGER sunt căsătorit cu o femeie extraordinară (care a fost în public la meciul meu, m-a susținut 100% în alegerile mele și a avut mare grija de mine când am fost accidentat sau descurajat) căreia îi mulțumesc și aici la voi. Am un copil, mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta. Acum urmez cursurile facultății de Educație fizică si sport, după care o să urmez și o școală de antrenori de fotbal. M-am întors la prima dragoste, fotbalul. Sper să reușesc în ce mi-am propus. Sper să reușească și AGER, pentru că e nevoie de acest mediu, cine vrea sa se dezvolte nu doar din punct de vedere sportiv, ci și social și cultural.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
