Cristi Diaconu, dâmbovițeanul… texan prin Bursa FLEX. Cum poți studia un an în SUA, gratis | INTERVIU

SONY DSC
Publicitate

Liceenii români pot studia un an pe ”tărâmul de vis” al Americii, grație burselor FLEX. Tinerii din România trebuie doar să cunoască limba engleză – nivel mediu, să scrie un eseu convingător și să treacă de un interviu. Unul dintre beneficiarii bursei FLEX este din Dâmbovița: Cristi Diaconu. Este un tânăr frumos, talentat, ambițios, care ne-a împărtășit experiența sa de ”texan”.

A fost un an de excepție, unic, în care a asimilat foarte mult din tot ceea ce putea să-i ofere America. Pe lângă învățat, a jucat în piese de teatru, a cântat într-o trupă de jazz, a vizitat cu familia gazdă diverse puncte turistice, de la Marele Canion, la NASA, Las Vegas, Washington…
Și cu toate acestea, din fericire, nu are deocamdată planuri să părăsească țara, decât pentru a-și revedea ”familia adoptivă”, însă este hotărât să folosească la maximum experiența uriașă, căpătată într-un singur an dincolo de Ocean…

Reporter: Bună Cristi. Ești beneficiar al bursei FLEX. Explică-ne, te rog, pe scurt, ce înseamnă asta și cine poate aplica pentru ea?
Cristi Diaconu: Bursa FLEX este un program prin care ai posibilitatea să studiezi timp de un la un liceu american, unde îţi poţi alege materiile pe care vrei să le studiezi (artă, muzică, sport, orice te pasionează sau vrei să încerci) şi unde vei trăi cu o familie gazdă americană, practic trăind acel vis american de care vorbeşte toată lumea. Totul este complet gratuit, ba chiar vei beneficia de o alocaţie/bani de buzunar în valoare de 125 dolari pe lună, cu care poţi ieşi cu prietenii sau poţi să îţi cumperi ce vrei. Ca să poţi aplica pentru acest program trebuie să fii în clasa a IX-a, a X-a sau a XI-a şi să fii născut în perioada 15 iulie 2000 – 15 iulie 2003. Alte criterii de eligibilitate sunt faptul că trebuie să cunoşti limba engleză la un nivel cel puţin mediu/mediocru (dar acesta nu este un criteriu pentru selecţii), să nu fi stat în America timp de 3 luni în ultimii 5 ani şi alte mici formalităţi…

Reporter: Tu ai fost în Texas. Cum a fost experiența aceasta? Cum era familia care te-a găzduit? Te-ai înțeles bine cu membrii ei? Nu ți-a fost niciun pic teamă sau nu ai avut emoții, cine știe peste cine urma să dai…
C.D.: M-am simţit extraordinar în Texas. Oamenii au fost foarte prietenoşi şi primitori. Stereotipurile nu sunt adevărate şi sunt exagerate în mare parte. Sincer, dacă aş fi fost în alt stat, nu cred că m-aş fi simţit aşa de bine şi de intregat (părerea mea). Familia a fost foarte de treabă şi ne-am înţeles perfect încă din prima zi. Am avut un frate gazdă şi am putut să văd cum este să nu fii singur la părinţi. Frică nu mi-a fost, pentru că toate familiile care sunt implicate sunt atent selecţionate şi monitorizate, iar riscuri de a pica într-o familie “periculoasă” nu există.

Reporter: Cum este sistemul de predare, de învățare, cum este școala în SUA? Ai putea să faci o comparație, pe scurt, cu sistemul din România?
C.D.: Marile diferenţe între sistemul de învăţământ liceeal sunt:
– elevul îşi alege materiile pe care le va urma în SUA, lucru ce îi permite să îşi dezvolte pasiunile sau chiar să şi le găsească;
– în SUA se pune accent pe practică şi creativitate. Ei sunt interesaţi de felul cum gândeşti tu şi nu ţi se cere să memorezi eseuri şi să înşiri 5 pagini de comentarii şi analize;
– profesorii sunt prietenii tăi şi te ajută dacă ai nelămuriri;
– ținând cont că în România suntem obişnuiţi cu tocitul şi cu teme multe, învăţământul lor dă impresia că ar fi mai uşor decât al nostru, dar cum spune un slogan al programului FLEX, “nu este nici mai rău, nici mai bine, doar diferit”.

Reporter: Cât de mult și pe ce planuri te-a ajutat această experiență, poate unică în viață? Ai vrea să urmezi o carieră în America, să pleci definitiv?
C.D.: Acest program te ajută foarte mult (nu numai că dă foarte bine în CV, cu toate lucrurile care vin cu acest program). Pe lângă faptul că te maturizează şi îţi “deschide” ochii, îţi deschide şi multe uşi în viaţă. La întoarcerea din State, devii un Alumni. Noi suntem încurajaţi să aplicăm în România ce am învăţat în State, că să schimbăm în mai bine ţara/comunitatea de unde suntem. Eu, personal, mă aflu la facultate în România chiar acum. Planuri de întors am, dar nu neapărat de mutat. Doresc să îmi revăd familia gazdă, dar acum îmi doresc să fac cât mai multe proiecte şi să reuşesc să mă implic cât mai mult, să pot reuşi să fac o schimbare în România. Ce îmi rezervă viitorul, va trebui să aflu cu timpul.

Reporter: Ai vreun sfat pentru tinerii dâmbovițeni care vor să aplice pentru bursa Flex?
C.D.: Cel mai bun sfat este acela să aplicaţi. Este o şansă care nu trebuie ratată, oricât de clișeic ar suna. Şi un alt sfat este să nu va lăsaţi descurajaţi şi aveţi o mentalitate de genul “nu am nici o şansă”. Şi eu am avut gânduri de genul acesta şi am mers în SUA. Este un program foarte corect şi toţi au şanse egale, pentru că ei caută persoane flexibile, adaptabile, care iau iniţiativa, au capacităţi de lider, pot rezolva probleme care pot apărea şi care sunt mereu optimişti şi dornici să înveţe despre o cultură nouă şi să îi înveţe pe americani despre cultura noastră.

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!