Măsuri luate de ministrul Sănătății, în contextul internațional actual, marcat de instabilitate în Orientul Mijlociu și de presiuni reale asupra economiei.
Pentru ca pacienții, în special cei cu boli grave și cronice, să nu rămână fără medicamente în perioada extrem de dificilă prin care trec toate țările lumii, direct sau indirect, ministrul Alexandru Rogobete a decis constituirea la nivelul Ministerului Sănătății a unui grup interinstituțional de monitorizare și control pentru disponibilitatea medicamentelor în România.
„Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață și evoluțiile externe. Experiența ultimilor ani ne-a arătat clar că reacția târzie costă – în accesul pacienților la tratament și în stabilitatea sistemului.
Este o decizie de responsabilitate.
Facem ceea ce trebuie, la timp, pentru ca sistemul de sănătate să rămână stabil, iar pacienții să aibă în continuare acces la tratamentele de care au nevoie”, a transmis oficialul de la Sănătate.
Potrivit ministrului, acest grup va funcționa cu monitorizare zilnică a stocurilor și a consumului de medicamente, cu atenție specială pe produsele cu risc de discontinuitate. În paralel, va fi urmărită evoluția prețurilor, inclusiv impactul costurilor logistice și al carburanților, pentru a putea interveni din timp acolo unde apar vulnerabilități.
Acest grup tehnic funcționează pe baza unei abordări coordonate și are un obiectiv clar: anticiparea riscurilor și intervenția timpurie, nu reacția întârziată.
Principalele direcții de acțiune ale grupului sunt:
-monitorizarea permanentă a stocurilor de medicamente, în special a celor expuse riscului de discontinuitate;
-colectarea și centralizarea datelor privind consumul și disponibilitatea, cu identificarea timpurie a vulnerabilităților;
-propunerea de măsuri concrete pentru asigurarea continuității aprovizionării, inclusiv redistribuirea medicamentelor unde este necesar;
-identificarea de canale alternative de aprovizionare, conform cadrului legal;
-coordonarea permanentă cu instituțiile relevante și operatorii din piață;
-comunicarea către profesioniștii din sănătate privind alternative terapeutice, acolo unde situația o impune;
-semnalarea rapidă a oricăror situații critice care necesită intervenție imediată.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
