Performanță dâmbovițeano-prahoveană…la 3725 de metri înălțime! Alpiniștii Geo Badea și Dragoș State au cucerit cel mai înalt vârf din Noua Zeelandă, dar și unul dintre cele mai dificile din lume

Publicitate

O nouă performanță pentru echipa alpiniștilor Geo Badea și Dragoș State, scrisă de data asta în Alpii Sudici din Noua Zeelandă.

Perechea dâmbovițeano-prahoveană a participat la ascensiunea vârfului Aoraki-Mt. Cook – 3725 m, unul dintre cei mai râvniți munți ai planetei, în cadrul unei expediții de mare curaj, ce a avut loc în perioada 19 – 30 noiembrie 2025.

Acest proiect s-a realizat cu sprijinul Consiliului Județean Dâmbovița și a unui mic grup de susținători privați cărora alpinistul dâmbovițean Geo Badea le-a mulțumit public.

În urma expediției reușite, Badea și State au devenit primii alpiniști din Dâmbovița și Prahova, care au cucerit vârful Aoraki-Mt. Cook. Accesiunea a durat aproximativ 10 ore.

Tot Geo Badea a prezentat „filmul” expediției, o lecție de curaj, ambiție, profesionalism și pasiune:

„Totul s-a desfășurat pe repede înainte, muntele fiind destul de tehnic și plasat într-o zonă climatică extrem de instabilă, au fost nevoie de 10 ore de ascesniune delicată.

Am avut zboruri lungi și drumuri obositoare până am ajuns la Mont Cook Vilage, locul de unde se zboară cu elicopterul până la Pleateu Hut, refugiu situat la 2210 m. Fiind presați de fereastra de vreme bună, care pe acest munte durează 2,3 zile, în aceeași noapte am și luat-o spre vârf.

Am pornit la drum în jurul orei 1.00 noaptea, iar după aproximativ 3 ore de urcuș continuu, au început porțiunile expuse, Linda Shelf, un prag glaciar destul de lung care se oprește sub un horn înghețat de unde încep lungimile de escaladă. De fapt, de la baza hornului am început să folosim cuiele de gheță ca mijloc de asigurare. Ne-a prins dimineața sub creasta ce duce spre Summit Rocks și unde lungimile de coardă au început să devină mixte, stâncă combinată cu gheață. Cățărarea începe să devină din ce în ce mai serioasă, cu numeroase traverseuri, praguri și fețe înghețate. Ne-au zăbovit mai mult de 3 ore aceste lungimi, după care în jurul orei 9.00 am atins Summit Rocks (3450 m), punctul critic al ascensiunii, locul de unde multe echipe se întorc din cauze multiple, cele mai multe legate de vreme și epuizare fizică.

Din acest loc lucrurile încep să devină la fel de complicate, pentru că starea gheții este foarte ciudată, neuniformă și compusă din bucăți ce se sparg sub colțari. Înaintăm ușor și atent, astfel încât în jurul orei 11.00 pășim pe creasta finală spre vârf. Frumos peisaj se deschide sub ochii noștri, însă nu avem mult timp la dispoziție pentru că retragerea trebuie să o facem tot pe unde am urcat, iar aceasta se complică pentru că se adaugă și oboseala acumulată la urcare.

Am migălit mult pe lungimile de retragere, am greșit și un rapel, coborând pe un jgheab ce nu făcea parte din traseu, iar la retragerea pe Linda Shelf, emoțiile s-au ținut lanț. Zăpada înmuiată de Soare aproape că o lua la vale cu noi, iar în zona Gunbarrels, unde se află câteva culoare pe unde cad pietre, zăpadă și blocuri de gheață, a trebuit să trecem rapid și cu inima strânsă.

Odată ajunși pe ghețar, parcă ne-am mai liniștit un pic, dar rămân emoțiile crevaselor pe care le traversăm cu mare atenție.

Ajungem pe lumină la Pleateu Hut după aproape 19 km parcurși si 1800 m urcați.

Greu munte, însă nu atât de greu, pe cât de periculos. Un munte extraordinar de frumos, cu un specific aparte, care te supune la multiple provocări și-ți crează o experiență unică”.

Totodată, Geo Badea împărtășește și experiențele cu toți cei care doresc să atingă asemenea înălțimi sau vor să viziteze Noua Zeelandă, „cea mai frumoasă țară pe care am văzut-o până acum, cu o diversitate a peisajului uluitoare”, așa cum arată alpinistul: „Încercați să luați bilete de avion din timp și să aplicați din vreme pentru ETA (un fel de viză de intrare care se obține online). Sunt companii de zbor care vă refuză îmbarcarea în avion daca nu o aveți, spre exmplu British airways.

– Să vă pregătiți sufletește pentru zboruri lungi. De exemplu Dubai-Auchan în jur de 16 ore.

– Legat de Mont Cook, logistica este mai complicată decât muntele. De recomandat ar fi să aveti câteva zile să vă reveniți de pe drum înainte să faceți vârful. Vă ajută enorm și puteți încerca chiar să urcați într-o zi până sub Linda Shelf unde să lăsați o parte din echipament și vă și aclimatizați cu ocazia asta. Ca recomandare de echipamnet colectiv, o coardă light de 60 m, 5 cuie de gheță, 3 ancore de zăpadă 5 anouri și 5 bucle echipate sunt suficiente.

– Foarte important! Încercați să urmăriți evoluția vremii din timp, pentru că muntele se află într-o zonă climatică extrem de instabilă.

În rest, atât munții, cât și mediul în genere sunt copleșitoare și justifică tot efortul depus pentru a ajunge până acolo. Noua Zeelandă este cea mai frumoasă țară pe care am văzut-o până acum, cu o diversitate a peisajului uluitoare”.

 

Publicitate

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!