Își trăiește visul copilăriei! Interviu cu cofetarul manager de la Cofetăria Rodi’s cakes din Târgoviște. “De mic copil am fost pasionată de prăjituri”

Publicitate

Cine îi gustă prăjiturile nu le mai poate uita niciodată! Rodi Tudorache este cofetarul manager al Cofetăriei Rodi’s cakes, de pe Centrul Vechi din Târgoviște. De aproape doi ani a pus pe picioare o afacere pe care a visat-o încă din copilărie. După o muncă asiduă a reușit să facă din Rodi’s cakes paradisul dulciurilor din centrul municipiului. Mai mult de atât, a reușit să-i convingă pe oameni că Rodi’s cakes este mai mult decât o cofetărie! Adică, un laborator al prăjiturilor în care să se regăsească gustul copilăriei și cel de acasă.

Rodi a ținut să mulțumească tuturor clienților care au trecut pragul Cofetăriei Rodi’s cakes. “Cei care cumpără prăjituri nu sunt clienții mei, sunt doar prietenii mei. Tuturor le mulțumesc! Datorită lor am rezistat în această perioadă dificilă. Cu ajutorul lor am reușit să merg mai departe și să mă perfecționez”.

Rep.: Cum este să preparați dulciuri zi de zi?

Este greu, dar când faci ceva din pasiune totul devine ușor. Este un lucru deosebit când creezi  ceva bun, iar oamenii revin în cofetărie și își spun că prăjiturile achiziționate data trecută au fost senzaționale! Pentru mine este o mare satisfacție acest lucru.

Rep.: E greu să înveți meseria de cofetar?

Dacă îți place cu adevărat acest domeniu, descoperi rapid ce trebuie făcut în această meserie. Pentru a deveni cofetar trebui să fii dispus să muncești mult. Nu este chiar ușor să faci prăjituri de calitate, iar apoi să le oferi oamenilor. Una este să faci prăjituri pentru tine acasă și alta este să faci prăjituri pentru a le comercializa. Pentru mine comercialul puțin contează, important este gustul în ceea ce mă definește!

„Trebuie multă imaginație și răbdare pentru design-ul unui tot”

Rep.: Personal, aveți vreun preparat la inimă pe care vă place cel mai mult să-l faceți?

Da, am un preparat de acest fel. Este vorba de tortul Rodi’s cakes. Este un tort inventat de mine și are cel mai mare succes în cofetăria noastră. Pe acesta îl vindem cel mai mult. În mai puțin de un an de zile, am făcut unei persoane numai puțin de zece torturi de acest fel. Această persoană nu a vrut altceva. Am încercat să-i ofer și altceva, dar pur și simplu nu a dorit. Mi-a spus că-i place foarte mult acest tort și îi e frică să încerce altceva. Este un tort cu fructe de pădure, un tort mai răcoritor.

Rep.: Cum a-ți caracteriza munca de concepție la design-ul unui tort?

Foarte greu. Trebuie să ai multă imaginație și răbdare. Fără să îți placă acest domeniu, nu poți să ajungi să faci chestia asta. La design-ul torturilor mă ajută foarte mult fiica mea.

Rep.: Care sunt produsele de succes ale Cofetăriei Rodi’s cakes?

În primul rând sunt torturile. Apoi, prăjitura Medovik și pricomigdalele. Tot în acest top ar fi și sărățelele. Trebui să menționez că nu folosesc produse speciale de la furnizori pentru prăjituri. Am spus nu în această privință din momentul deschiderii cofetăriei. Nu folosesc nimic din ce se folosește în cofetării, adică mixuri și premixuri speciale pentru prăjituri.

 

“A trebuit să învăț mult ce înseamnă o cofetărie

Rep.: Cine prepară la dumneavoastră acasă dulciurile?

Acasă nu mai prepar dulciuri niciodată, fiindcă gătim aici. Ca să fac o parenteză legată de dulciurile de acasă, la ultimul Crăciun nu am avut o felie de cozonac pe masă. Ultimul cozonac pe care îl păstrasem pentru mine a fost achiziționat de o persoană care mi-a cerut trei cozonaci. Mai aveam doar doi pentru vânzare și m-a rugat din toate puterile să il dau și pe al meu pentru a avea trei cozonaci. Mi-a spus că o să mai fac, dar pentru acel Crăciun nu am mai reușit să fac niciunul. Și așa anul trecut am rămas fără cozonac în casă. Deci, meseria de cofetar poate fi riscantă câteodată, asta ca să fac o glumă! Știți cum este cu meseriașul, chiar el nu are ce-i trebuie pentru a zidi!

Rep.: Cunosc că dumneavoastră pe lângă a fi cofetar, sunteți și managerul cofetăriei. Cum ați pornit afacerea?

De mic copil am fost pasionată de prăjituri. Pe când eram mică mama mea mă certa când venea acasă și găsea zahărul consumat, pentru că eu mă apucam să fac prăjituri. Acum o înțeleg de ce, fiindcă am fost trei copii și în acele vremuri, zahărul și alte alimente se găseau foarte greu. Toate persoanele care au mâncat de la mine prăjituri m-au încurajat și mi-au transmis să deschid o afacere în acest sens. Această afacere am început-o în urmă cu aproape doi ani. Nu am spus nimic nimănui. Am gândit totul singură. A trebuit să învăț ce înseamnă să pui pe picioare o cofetărie care să meargă.

 Rep.: Știu că dumneavoastră veniți dintr-un alt domeniu de activitate care nu are de a face cu cofetăria. Cum a fost această trecere?

Într-adevăr așa este. Până să pornesc această afacere am lucrat în stomatologie. Totul a fost un bum pentru toată lumea!  Cu toții au rămași surprinși de curajul și tupeul pe care le-am avut de a deschide cofetăria.

 

În tot ce e aici mă regăsesc eu”

Rep.: Care credeți că este secretul succesului afacerii pe care o conduceți?

Cred că înainte de toate este felul de a comunica cu oamenii și să îi faci să se simtă bine când îți trec pragul. Bineînțeles, mult contează și bunătățile de calitate pe care le realizezi. Important e să faci ca fiecare client să se întoarcă, indiferent că servește o prăjitură, că bea o cafea, un ceai, un suc sau că aici citește o carte. Rodi’s cakes îmi doresc să fie o cofetărie a familiei. În tot ce este aici mă regăsesc eu.

Rep.: Cum v-ați adaptat crizei?

Foarte greu ținând cont că afacerea mea este mică pe piață. De abia, de acum înainte încep să fiu cunoscută în acest domeniu. M-am adaptat crizei prim muncă foarte multă. M-am implicat enorm de mult.

Rep.: De unde sau de la cine ați învățat cele mai importante lucruri pe care știți despre cofetărie?

Pur și simplu le-am descoperit singură. Nu m-a învățat nimeni. În familie la mine nu face nimeni prăjituri. Doar de la bunica mea am învățat să fac gogoși și lipii pe plită.

Rep.: Aveți  vreun model de cofetar sau de masterChef?

Da, șef Nicolae Tomescu, din Timișoara. Pe el îl urmăresc foarte mult. Recunosc că i-am furat și o prăjitură la care chiar am vânzare.

Rep.: Cu ce feluri de ciocolată vă place cel mai mult să preparați prăjiturile?

Dacă ar fi după mine cu ciocolată amăruie.

Rep.: Cu ce fructe vă place cel mai mult să gătiți?

Fructele de pădure și zmeura.

Rep.: La dumneavoastră în familie mai prepară cineva prăjituri?

Da, fata mea. Ea, cel mai mult mă ajută pe finisaje de torturi. E foarte pricepută la design. Mai ales pe cel al torturilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!