Interviu cu managerul Hotelului Peștera, din inima Bucegilor. Valentin Calcan: “În domeniul hotelier mi-am găsit satisfacția maximă. În zona HoReCa mă simt ca acasă”

Publicitate

Ionuț Parghel

 Povești de succes cu dâmbovițeni de succes! Săptămânal, interviurile dbonline.ro cu oameni de top din județ.

De mai bine de 20 de ani îl preocupă succesul. Atât profesional, cât și personal. Valentin Calcan are 55 de ani este proprietarul Hotelului Peștera, din inima Bucegilor. Devenit unul dintre cei mai buni manageri de hotel din județ, actualul președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița spune că succesul poate fi dobândit după foarte, foarte multă muncă.

De profesie inginer electronist, Valentin Calcan poate fi considerat un om de succes al județului Dâmbovița. Pe lângă faptul că este un prosper om de afaceri, acesta a fost deputat, pentru o perioadă de 4 ani, dar și senator, timp de 8 ani. Este absolvent al Facultății de electronică și telecomunicații din București, iar speciliazarea sa fiind electronică aplicată. Lucrează la Grupul Industrial Alca, iar din 2004 are un brevet de turism. De asemenea, în 2003 a încheiat Colegiul Național de Apărare.

Rep.: Domnule Calcan, pentru început, vă rugăm să ne povestiți cum ați ajuns să lucrați în domeniul hotelier. Ați știut de la bun  început că acesta e drumul dumneavoastră profesional?

Nu, în niciun caz. A fost o pură întâmplare. Eu de profesie sunt inginer electronist și împreună cu soția mea am început în 1993 o afacere de familie, în industria tricotajelor. Cred că este una dintre primele fabrici de tricotaje cu capital românesc 100%. A fost o investiție inițială în București, iar apoi, din 2000  în Buzău. Practic, nu am fost pregătit pentru așa ceva. Aș putea spune că a fost un cumul de întâmplări bune.

 

“Pentru mine norocul a venit cu multă muncă și multe investiții

 Rep.: Cum a  început povestea la Hotelul Peștera?

Am ajuns la Hotel Peștera în anii 2000 și totul a început prin Romcif Feni. Am ajuns să cunosc zona Padina-Peștera prin socrul meu, unde, în acei ani era acționar principal la Romcif Fieni, care avea în proprietate acest hotel. Am mers să văd cum funcționează acest punct de lucru și mai apoi, după ce socrul meu a vândut participația pe care o avea acolo grupului Heidelberg, am rămas atras de zonă și am făcut o adresă noului proprietar dacă cumva dorește să externalizeze sau să vândă fiindcă mă interesează să cumpăr.  Într-o primă etapă, mi-au transmis că sunt interesați, dar a trebuit să mai aștept până s-a concretizat totul. Pe fir mai era cineva, dar văzând drumurile foarte rele, cealaltă persoană s-a restras din cursă și astfel am rămas singurul doritor.  A fost o adevărată nebunie. Când pui și plăcere în bussines poți să ai și noroc. Pentru mine norocul a venit cu foarte multă muncă și multe investiții.

Rep.: Când ați devenit managerul hotelului?

Am ajuns să cumpăr hotelul în 2003, iar după aceea, timp de zece ani am adus bani de acasă pentru că a fost foarte dificil. A trebuit să fac o echipă nouă și de conducere și de execuție. A trebuit să schimbăm multe lucruri acolo, să oferim servicii noi, dar  totodată să creștem și calitatea lor. De asemenea, a trebuit să creștem standardul hotelier. Până la urmă am cumpărat un hotel de trei stele, iar după investiții importante l-am reclasificat la patru stele. Pentru mine acesta a fost momentul în care am început să ies la liman. Apoi totul a mers pe un trend ascendent de la an la an.

 

“Riscul a fost să nu meargă niciodată

 Rep.: Hotelul Peștera reprezintă o afacere de succes. Care ar fi ingredientele acesteia?

Serviciile de calitate, în primul rând. Apoi aș putea spune fidelizarea clienților, creșterea calității serviciilor, o echipă foarte bună, coroborate cu un acces mult mai bun, cu zona care este una exatrordinară și care atrage în mod deosebit. Toate acestea pot reprezenta ingredientele pentru un succes în zona turismului în Bucegii dâmbovițeni. Pe lângă acestea, noi beneficiem și de un dar mare de la Dumnzeu, și anume natura înconjurătoare, aflându-ne la 1 610 metri. Peste trei ani vom sărbători o 100 de ani de ospitalitate în vârful muntelui, pentru că în 1923 s-a deschis prima „Casă Peștera”, exact pe locul unde se află acum hotelul, în Poiana Crucii. Avem o tradiție care ne obligă să ținem întotdeauna o ștachetă ridicată. Pot să spun că lucrăm la un proiect de un hotel de cinci stele, lângă hotelul vechi, însă cu facilități mult mai  bune din punct de vedere al SPA-ului, relaxării și restaurantului. Vrem să ducem mai departe tradiția asta și este un lucru extraordinar pentru noi.

Rep.: Când ați preluat această afacere, la început care au fost riscurile asumate?

Riscul a fost să nu meargă niciodată. Atunci ne-am bazat pe faptul că eram cu un bussines în maturitate și anume fabrica de tricotaje, care mergea extraordinar de bine. Din activitata acesteia ne-am permis să subvenționăm ani de zile afacerea în HoReCa. Ne-am gândit și noi, în anul 2000, la un moment dat, că fabrica de tricotaje, probabil după un maximum, nu va mai fi cale de urcuș și poate o mică scădere, și atunci ar fi bine să gândim o altă industrie. Astfel, am identificat industria hotelieră, care este una de mare viitor. Alte riscuri au fost accesul și rsicul de a fi singur în munte, atunci, dar și acum. Ar fi mult mai bine pentru toată lumea dacă am fi mai mulți agenți economici în stațiunea Peștera-Padina.

 

“Concurența este cheia succesului”

Rep.: Vă este teamă de concurență?

Nu îmi este frică de concurență. Până la urmă competiția este cheia succesului. Este bine ca și eu să mă compar cu cineva, pentru că astăzi, pe județ,  nu prea am cu cine să mă compar pe o arie destul de mare. Eu trebuie să mă autocenzurez mereu în tot ce înseamnă lucrurile pe care trebuie să le fac. Susțin să apară și alți hotelieri în zonă, dar mă refer la investitori corecți. Exclud din start că pot să existe investitori care să angajeze la negru sau care să facă evaziune fiscală. În această zonă avem nevoie de oameni foarte serioși, care să-și plătească taxele și impozitele, dar și angajații. Numai așa se poate naște o concurență loială.

Rep.: Care a fost investiția inițială?

A fost o investiție mare, de șapte cifre în dolari. Dar, dacă trag linie, mult mai mică față de sumele investite an de an acolo. La 20 de ani distanță, pot spune că sunt bucuros și fericit că am avut curajul de a face această investiție.

 

În viață cel mai important este să reușești în ceea ce-ți place să faci”

Rep.: Cum ar trebui să fie o persoană care lucrează în acest domeniu? Există anumite trăsături esențiale pentru a face performanță?

În primul rând trebuie să-ți placă foarte mult. În general, am observat oameni care își aleg o profesie pentru că părinții îi îndrumă într-un anumit domeniu sau într-o anumită zonă. În viață cel mai important este să reușești în ceea ce-ți place să faci. Acolo este satisfacția maximă. În domeniul hotelier chiar mi-am găsit satisfacția maximă, chiar mai mare satisfacția de a lucra în electronică, acolo unde eram un practicant și nu un teoretician. În zona de HoReCa mă simt ca acasă. E un domeniu ospitalier foarte bun, mai ales când vezi un client care pleacă și îți arată un zâmbet, îți mulțumește, revine și te recomandă altora. După astfel de lucruri îți dai seama că munca ta nu e în zadar.

Rep.: Ați avut un mentor cu rol definitoriu în ceea ce faceți astăzi?

Din punct de vedere al HoReCA nu. Dar, am un hotel de la care copiez foarte mult. Acesta se numește Trofana Royal , din localitatea Ischgl, din Austria. Cunosc foarte bine familia care deține acest hotel. Acest resort m-a atras extraordinar de mult și întotdeauna m-am uitat cu mare atenție la tot ce întâmplă acolo. Am stat la acest hotel pentru că vroiam să trag cu ochiul, pentru că reprezintă un model de bună practică.

 

“Trebuie să simți că trăiești din afacerea ta”

Rep.: Transmiteți-ne trei-patru pași/sfaturi pe care le considerați esențiale în demararea unei afaceri?

Un prim sfat este faptul că trebuie să fii încrezător în tine. Apoi, trebuie să ai o atracție pentru a face afaceri. Un alt sfat ar fi: dacă vrei să faci o afacere a ta să nu cumva să fi angajat în altă parte. Eu le spun doar atât: trebuie să rupi pisica în două. Ori continui la compania respectivă, ori la stat și îți faci o carieră acolo sau îți dai demisia acum și te axezi numai pe firma ta, pentru că nu poți să ai succes într-o companie dacă nu simți riscul sau modul în care îți vin facturile de plată. În schimb, dacă nu ai făcut  afaceri, nu ai încasat bani, atunci este o problemă. Dacă vei crede că rămâi angajat și din salariul acela îți plătești chiria de acasă și îți faci o afacere de plăcere nu merge. Trebuie să simți că trăiești din afacerea ta. Trebuie să dai totul pentru afacerea ta.

Rep.: Ce înseamnă un eșec în afaceri?

Am văzut eșecuri și oarecum am trăit parțial așa ceva. Eșecul înseamnă să încerci să crezi că te pricepi la toate. Și să intri într-o afacere în care nu știi mare lucru și la un moment dat nu ești capabil să iei deciziile corecte. Intră în adminstrația unei companii numai dacă știi foarte bine domeniul de activitate. Altfel, poți intra în afaceri doar cumpărând acțiuni, cumpărând părți sociale, dar alții îți conduc și administrează afacerea.

Rep.: Cum s-ar descrie omul de afaceri Valentin Calcan?

Aș vrea să cred că pot fi la un moment dat un model de comportament în bussines, din punct de vedere al corectitudinii, loialității, față de partenerii de afaceri și față de angajații mei. Sunt un tip onest, dar cel mai bine pot spune acest lucru alții.

 

O satisfacție apare în momentul când fiecare client pleacă fericit” 

Rep.: Care este cea mai plăcută amintire pe care o aveți legată de hotel?

Am multe amintiri legate de el. Cea mai tare este când eu și băiatul meu, Alex, am rămas înzepeziți pe drum și a fost extrem de complicat. Era viscol, căzuse niște copaci pe drum  și nu puteam nici să ne mai întoarceam. A fost înspăimântător fiindcă Alex era micuț. A trebuit să dau la lopată serios pentru a putea pleca de acolo. Până la urmă, momentele de aventură îți rămân în memorie pentru mult timp. Momente plăcut îmi rămân de la fiecare Revelion, desfășurat la Hotel Peștera. Momentele de acolo încununează un an de satisfacții și de împliniri. O satisfacție apare în momentul când fiecare client pleacă fericit.

Rep.: Cum încercați să ieșiți în evidență prin activitatea profesională?

Personal, nu vreau să ies în evidență. Nu cred că targetul unui bărbat este să iasă în evidență. Targetul unui bărbat este să rămână modest, trebuie să rămână într-o zonă în care dacă va fi descoperit de cineva  în domeniul în care lucrează să vină să spună că ăla e un om serios. Nu cred că a ieși în evidență este un atuu.

Rep.: Ce le place cel mai mult clienților la Hotel Peștera?

Să găsească după un drum destul de lung, dar frumos, un loc în care serviciile sunt foarte bune.

 

„Nu avem școli cu tradiție în managementul turistic

Rep.: Cum vedeți dezvoltarea turismului în România?

Noi prin natura noastră avem un bulgăre de aur și un munte de aur sau munți de aur. Nu știm să-i exploatăm. Nu avem școli cu tradiție în managementul turistic. Iar cei mai mulți dintre manageri trebuie să învețe pas cu pas și de cele mai multe ori din propria experiență. Nu există un apetit investițional în hoteluri de bună calitate. Au existat investiții în hotelurile vechi, în așa numitele privatizate, în special cele de la mare. Din păcate, multe investiții destul de slabe. În acest sens, companiile străine nu s-au înghesuit să investească în zona hotelieră. De ce nu există astfel de investiții în România? Probail, din cauza a doi factori: primul ar fi nivelul scăzut al salariilor din în ultimii ani, dar care începe să nu mai fie o piedică pentru că acestea au început să fie destul de bune, iar al doilea factor este lipsa infrastructurii. Turismul mondial se bazează foarte mult pe turismul extern. De exemplu, Parisul fără turiști externi nu poate să mai trăiască. La fel ar fi în țări precum Malta, Croația, Maldive și tot așa. Străinii care vin în România ca turiști sunt foarte puțini. Acest lucru se întâmplă din cauza lipsei infrastructurii. La fel se întâmplă și cu investitorii.

Rep.: Cum vedeți dezvoltarea zonei Padina-Peștera, o zonă mai puțin promovată la nivel național?

Infrastructura rutieră reprezintă cel mai important factor de dezvoltare a acestei zone. Dacă administrațiile județeană și locală se țin de promisiuni, această zonă în cinci-zece ani ar fi un mic Ischgl. Eu cred foarte mult în această zonă.

Rep.: Cât de des și de obicei unde călătoriți?

În principiu, merg iarna de două-trei ori la schi în Alpi, fie în Italia, fie în Austria, fie în Franța. Acestea sunt zonele preferate ale mele. Merg și în zone mai calde și cu ape limpezi. Pentru mine a călători înseamnă un fel de a merge la școlarizare. Când merg într-un hotel nu mă duc ca un simplu turist, ci stau cu ochii pe ei pentru a învăța. Din fiecare loc vin cu o experiență sau ceva nou. Spre bucuria mea am călătorit în aproape toată lumea.

Rep.: Care ar fi punctele forte ale zonei Padina-Peștera?

Natura și aerul. În această zonă calitatea aerului este extraordinară. De asemenea, poziția la 1600-1700 de metri, apropierea de Vârful Omu, Sfinx , Babele, poziționarea lângă Sfânta Mânăstire Peștera și Peștera Ialomiței sunt alte puncte forte. În Bucegii dâmbovițeni sunt lucruri magice care dau consistență acestei zone extraordinare.

Rep.: Aveți o experiență de 20 de ani în HoReCa, ce sfaturi aveți pentru cineva care se află la început de carieră în acest domeniu?

Prima dată trebuie să facă o școală de turism. Acolo poți să înveți cum se spală corect toaletele, cum se face patul și până la fluxurile din bucătărie și documentele din recepție. Ar fi bine dacă ar avea posibilitatea să lucreze într-un hotel mare, cel puțin unul-doi ani, fiindcă dincolo de teorie este practica pe care nu o va găsi în nicio carte. Pe scurt, trebuie să lucrezi în adevăratul sens al cuvântului. Dacă vrei să te implici cu adevărat în bussines-ul acesta trebuie să lucrezi chiar tu.

 

„Zona Padiana-Peștera trebuie să fie una de top, cu construcții de top” 

Rep.: Cunosc că Hotelul Peștera este proiectul dumneavoastră de suflet. Cum reușiți să transmiteți această pasiune și echipei cu care lucrați?

În mare parte, în mod natural. Cine nu a recepționat mesajul subliminal transmis a plecat de la hotel, după o anumită perioadă. Toți cei care lucrează astăzi la hotel sunt ca mine, simt ca mine, avem încredere unii în alții și lucrăm împreună. Acolo este ca o familie. Lucrurile acestea se întâmplă de la sine.

Rep.: În domeniul în care activați care ar fi cele mai mari provocări?

Provocarea ar fi să reușesc să văd că începe să existe stațiunea Padina-Peștera în mod real. Pentru mine provocarea este să pot să fiu model pentru alții și să pot să reușesc să fiu ca exemplu pentru alți investitori, care pot face hoteluri în această zonă. Sunt adeptul investițiilor în servicii de foarte bună calitate. România are nevoie de așa ceva. Astfel de servicii sunt foarte puține în țara noastră. Nu încurajez pe cei care vor să investească în pensiuni la Padina –Peștera, ci doar pe cei care vor să investească în hoteluri de patru-cinci stele. De ce? Pentru că zona este destul de mică și se va umple de construcții în scurt timp. Zona trebuie să fie una de top, cu construcții de top.

Rep.: Știm că nimic nu iese fără motivație. Ce vă motivează să fiți unul dintre cei mai buni manageri de hotel din Dâmbovița? Ce vă ajută să mergeți mai departe atunci când simțiși că nu mai puteți?

Este o provoare pe care ți-o setezi și de care nu poți să te mai lași. Mă motivează momentele când văd oameni fericiți. Pleacă de la hotel, se reîntorc și pentru mine acest lucru contează cel mai mult.

Rep.: Care este cea mare satisfacție a dumneavoastră de până acum?

Cea mai mare satisfacție este nepotul meu, Andrei, născut în urmă cu doar câteva zile.

Rep.: Care este cea mai mare realizare de până acum?

Cea mai realizare este familia. Afacerile, clădirile pălesc în fața copilului și a nepotului meu. Familia este un mare lucru.

Rep.: Cum arată o zi din viața profesională a omului Valentin Calcan?

Destul de plină. Încep programul la 7 dimineața și rând pe rând urmează, Camera de Comert, întâlniri, Hotel Peștera, întâlnirii, iar acasă ajung undeva pe la 7 seara. Cam 10-12 ore înseamnă o activitate făcută cu mare plăcere într-o zi.

Rep.: Cum reușiți să vă încărcați bateriile?

Inginer electronist fiind îmi trag energiile de unde pot. Bateriile le încarci, în special, când faci lucrurile cu plăcere. Când te chinui să faci ceva, te superi sau te enervezi, atunci consumi foarte multă energie. Dar când muncești cu plăcere, te reîncarci cu energie. Îmi reîncarc bateriile când plec în mini-vacanțe, pe perioade destul de mici.

Rep.: Cum reușiți să îmbinați viața personală cu cea profesională?

În mod natural. Am terminat facultatea în 1989, apoi m-am căsătorit cu colega mea de bancă și practic am lucrat tot timpul împreună. Ne-am făcut propria firmă și așa lucrăm tot timpul împreună. Totul se îmbină absolut firesc.

Rep.: Care credeți că ar trebui să fie prima calitate ce nu ar trebui să lipsească unui om de succes?

Onestitatea

 

Rețetă pentru succes:  Muncă și din nou muncă

Rep.: Care este cel mai mare vis al dumneavaostră?

Să văd stațiunea Peștera-Padina măcar cu zece hoteluri și să apuc să schiez cu nepotul meu în această stațiune.

Rep.: Există vreo rețetă a succesului pentru a ajunge om de succes?

Muncă și din nou numai muncă. Iar în momentul în care nu reușești să o iei de la început.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!