Guvernul României, în ședință extraordinară marți seara pentru cele două ordonanțe de pe ordinea de zi – ordonanța privind reforma administrației și ordonanța privind măsurile de relansare economică.
La dispoziția presei, cu o limită de 10 întrebări, au stat premierul Ilie Bolojan, ministrul de Finanțe – Alexandru Nazare, dar și ministrul Dezvoltării – Cseke Attila.
Potrivit premierului, reforma în administrație „vine și rezolvă câteva aspecte importante care țin de administrația atât de cea locală, cât și de cea centrală. În primul rând, face cele două administrații mai eficiente, propunând audituri de personal și reducerea cheltuielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administrație atât locală, cât și centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administrației din România. De asemenea, vine cu câteva precizări foarte importante, care țin de susținerea descentralizării – un lucru despre care s-a vorbit de foarte multe ori, dar, din păcate, s-a făcut destul de puțin – aducând prevederi importante în ceea ce privește scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea acestora și crearea de baze legale pentru transferul activelor care astăzi nu sunt bine gestionate de către aparatul central – cum sunt, de exemplu, bazele sportive – către autoritățile locale, care au angajamente explicite de a le reabilita și pune la dispoziția comunității”.
Pe larg despre măsuri a vorbit ministrul Dezvoltării, care a subliniat că în pachetul pe administrație se impun mai multe măsuri:
– „Pe funcția publică se propun mecanisme noi, inovatoare, care au suscitat foarte multă discuție, inclusiv în avizarea interministerială, nu ascund acest lucru, și anume, mobilitatea prin rotație a funcțiilor publice de conducere, unde se instituie maxim două mandate de câte cinci ani și la înalții funcționari publici de maxim două mandate a câte trei ani.
– De asemenea, din discuțiile cu autoritățile locale, de-a lungul ultimelor luni, s-a cristalizat ideea posibilității de exercitare a funcțiilor publice cu timp parțial, astfel încât, de exemplu, două comune alăturate sau apropiate una de cealaltă să poată să aibă specialiști cu câte jumătate de normă pe domeniul de urbanism, pe achiziții publice pe orice alt domeniu, astfel încât să asigurăm servicii publice în cât mai multe unități administrativ-teritoriale.
Se propune evaluarea pe bază de cadre de competență și indicatori obligatorii de performanță într-un procent de 50%, cealaltă valoare de 50% putând fi stabilită de fiecare conducător, ordonator principal de credite, astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei autorități, pentru că nu toate autoritățile și instituțiile sunt la fel.
– Se propune, la nivel central și la nivel local, o reducere semnificativă a numărului de membri în cabinetele demnitarilor – la nivel central, cei numiți, de la prim-ministru până la subsecretarul de stat, și la nivelul autorităților locale, la toate cabinetele aleșilor locali, de la primarul și președintele consiliului județean și primarul municipiului reședință de județ și prefect până la viceprimarii de comună – ca regulă, cu un post se reduce. Dacă vreți, vă dau un exemplu: astăzi, un ministru are dreptul la patru consilieri în cabinet; după aprobarea acestei ordonanțe, numărul se reduce la trei”, a transmis, printre altele ministrul Cseke Attila.
O analiză a postului TV Antena 3, arată că ar fi vorba despre 12.794 de posturi, dintre care 6.102 sunt consilieri personali, iar la nivel central se reduc 192 de posturi în cabinete. La prefecturi vor fi eliminate 168 de posturi. „În total, reforma afectează 45.698 de posturi. Totuși, concedierile efective vizează aproximativ 20.000 de angajați, restul fiind poziții vacante eliminate din organigramă”, arată sursa citată.
Pe scurt, reforma mai vizează:
– posibilitatea de transfer a imobilelor, pentru că sunt semnale de imobile părăsite, cu proprietar necunoscut. Se propune un mecanism rapid pentru ca acestea să ajungă la autoritățile locale.
– Sunt propuneri de simplificare a închirierilor bunurilor statului ca să nu mai fie nevoie de licitații pentru a pune un bancomat sau altceva într-o instituție publică.
– la dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, imobilelor, terenurilor și mijloacelor de transport, se instituie obligativitatea ca și cumpărătorul, cel care deține resursa financiară, să dovedească plata tuturor impozitelor către autoritățile locale, nu doar vânzătorul, așa cum este astăzi.
– se instituie o procedură de posibilitate de publicare la nivel local a listei debitorilor persoane fizice, astfel încât această listă să reprezinte o presiune publică și un mecanism de transparență față de cei care își plătesc taxele și impozitele cu bună-credință, astfel încât comunitatea locală să îi cunoască și pe cei care sunt rău-platnici la bugetul local. „Există cel puțin șase state membre ale Uniunii Europene care au acest mecanism”, a spus ministrul Dezvoltării.
– Referitor la suspendarea permiselor, ministrul a spus că informația de luni a fost eronată. „Nu s-a discutat în niciun moment renunțarea la posibilitatea suspendării permisului pentru neplata amenzilor de circulație. Este un mecanism stabilit împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și cu Ministerul Justiției. După trecerea unor perioade de timp foarte clar delimitate prin ordonanță, dacă nu se plătește amenda de circulație, se comunică autorității locale. Autoritatea locală emite somație de plată și avertizează posesorul permisului că există posibilitatea suspendării. Dacă nici după această perioadă nu se plătește, sistemul intră în vigoare prin platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul de Interne. Cetățeanul nu va trebui să vină la Poliția Rutieră și nu trebuie să predea permisul. După trecerea celor 90 de zile, respectiv a celor 15 zile inițiale de plată, se va suspenda dreptul de a conduce. Propunerea este ca, pentru fiecare 50 de lei amendă, să se aplice o zi de suspendare. Mecanismul va intra în vigoare peste șase luni, timp în care se vor pregăti platformele digitale”, potrivit ministrului.
Pe scurt, în ceea ce privește concedierile:
Poliția Locală: se modifică norma de personal de la un polițist la 1.000 de locuitori la un polițist la 1.200 de locuitori, iar pentru serviciile de pază ale consiliilor județene de la un polițist la 5.000 de locuitori la un polițist la 6.500 de locuitori: rezultă, potrivit simulărilor, reducerea a 609 posturi la nivel național.
Autoritățile locale: acolo unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de salarii, se va propune în 60 de zile un act normativ cu putere de lege privind o grilă de salarizare valabilă până la adoptarea noii legi a salarizării unitare – Ministrul a menționat că „la nivelul anului 2024, doar 644 de unități administrativ-teritoriale își puteau acoperi din venituri proprii cheltuielile de personal. Restul, nu.”
Aparatul de lucru al consiliilor județene și al primarilor: se prevede un mecanism de reducere cu 30% a numărului de personal, cu o limită de 20% pentru posturile ocupate, ceea ce generează o reducere de aproximativ 10% a posturilor ocupate, respectiv 12.794 de posturi. „Sunt 731 de unități administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reducerea posturilor ocupate, ceea ce înseamnă că și-au gestionat corect resursa umană”, a arătat ministrul Dezvoltării.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
