Digitalizare în educație cu rată de sărăcie peste medie și cadre didactice pensionate fără limită de practicare

Publicitate

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat de curând, într-un interviu pentru dcnews.ro, că urmează câteva modificări în sistemul de Educație, astfel încât acest sector să se adapteze noilor vremuri. Mai pe scurt, digitalizarea educației, prin anumite platforme informatice. Sorin Cîmpeanu a motivat această alegere, spunând că profesorii trebuie să țină pasul cu noile generații și să le ofere toate condițiile de predare-învățare-evaluare. De altfel, evoluția este un punct necesar.

Astfel, printre punctele pe care ministrul le-a considerat importante se numără înlocuirea testelor date olograf, deci pe clasica foaie de hârtie, și schimbarea tablelor cu unele inteligente. Foarte interesant, desigur, ar fi o evoluție extrem de importantă, având în vedere că în mare parte din Europa aceste lucruri sunt deja firești. Cu toate acestea, ar exista unele mici inconveniențe.

De exemplu, sunt unii profesori care nu au făcut față în timpul școlii online, drept urmare s-au și retras de pe piața muncii sau au ales să se reorienteze în carieră. Pur și simplu nu au reușit să învețe să acceseze platformele sau să interacționeze cu elevii, probabil fiind și la o vârstă mai înaintată, ceea ce nu e neapărat de condamnat. În învățământul actual încă mai sunt profesori ajunși aproape de vârsta de pensionare sau poate deja trecuți, care se mai bucură de dreptul lor extra de a preda, care sigur nu se vor adapta așa ușor. Dar, bine, aici intervine o altă problemă a sistemului de educație. aceea a întipăririi unor persoane parcă pe veci la catedră. Că doar tinerii absolvenți de modul pedagogic au și alte oportunități: Spania, Italia, Anglia…În fine.

Pe da altă parte, se dorește această digitalizare care să se plieze pe modul de trai al copiilor din ziua de astăzi, adică un învățământ conectat la evoluția tehnologică. Nimic rău, doar că sunt sate parcă și de Dumnezeu uitate care nici nu au curent electric. Sunt extrem de multe școli din țară care nu-și permit să le ofere copiilor căldură pe timp de iarnă sau o toaletă curată, ori măcar în incita școlii. Adică, suntem de acord, evident, dar nu ne putem imagina o tablă nouă, modernă, inteligentă, pe peretele dărăpănat al unei clase fără căldură și poate chiar fără electricitate. Doar de desing, să spună și statul că a făcut treabă bună.

N-am să intru în tratate de-ale lui Balzac despre superficialitate, dar e de la sine înțeles că într-o țară în care sărăcia predomină în lumea rurală investițiile ar trebui să aibă alt rol. Este o treabă bună, dar nu neapărat eficientă pentru toți elevii. Poate, cine știe, cineva se va trezi.

Publicitate

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!