Lovitură grea pentru mii de muncitori din domeniul energetic! Un număr de 8 354 de angajați vor fi disponibilizați de la Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara și de la Compania Națională a Uraniului (CNU) și Societatea Națională de Închideri de Mine Valea Jiului (SNIM), din care 8 060 persoane de la cele două complexuri energetice.
Aceștia ar putea beneficia de plăți compensatorii pentru o perioadă de până la patru ani, estimate la acest moment la suma de 915,68 milioane lei, arată un proiect de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea OUG nr.69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019-2024, publicat în dezbatere de Ministerul Energiei, potrivit adevarul.ro.
Aceste disponibilizări fac parte din planul de decarbonare. România și-a asumat ca până în 2030 țara nu va mai produce energie pe bază de cărbune, pe motiv că acest combustibil poluează. Cele patru societăți asigură aproximativ 18 000 de locuri de muncă.
“Prezentul act normativ propune acordarea venitului lunar de completare şi a unor plăţi compensatorii, ca măsură de protecţie socială de care să beneficieze persoanele disponibilizate din companiilor afectate. Numărul estimat de persoane concediate este de 8.354, din care: 4.063 persoane – Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH); 264 persoane – Compania Naţională a Uraniului SA (CNU); 3.997 persoane – Societatea Complexul Energetic Oltenia SA (CEO); 30 persoane – Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA (SNIM). Totalul cheltuielilor aferente veniturilor de completare aferente acordate pentru o perioada de până la 48 luni este estimat la acest moment la suma de 915.689.000 lei.
Aceste măsuri propuse prin prezentul act normativ au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu reglementările interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale”, arată nota de fundamentare.
