Reforma care ar trebui să aducă echitate riscă să adâncească inechitățile. Noi sindicate se alătură celor din sănătate și educație și critică proiectul legii salarizări, proiect pe care îl acuză că vine cu „un sistem salarial profund dezechilibrat, în care salariile sunt alcătuite din componente calculate după reguli diferite, specifice unor perioade legislative distincte, fără o logică unitară și fără predictibilitate”.
Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, afiliată la Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), și Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL au transmis Parlamentului României un set de amendamente la proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însoțite de fundamentări tehnice pentru fiecare propunere formulată.
Cele două sindicate susțin necesitatea adoptării unei noi legi a salarizării corectă, considerând că „actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și-a pierdut coerența prin numeroase modificări succesive și, mai grav, nu a fost nici până astăzi aplicată integral.
În cazul familiei ocupaționale «Apărare, ordine publică și securitate națională», multe dintre drepturile prevăzute de lege au fost amânate sau înghețate prin acte normative succesive (OUG trenuleț anuale), iar numeroase sporuri și drepturi salariale continuă să fie calculate prin raportare la valori stabilite în decembrie 2018 sau chiar în decembrie 2009 (vezi cuantum chirie, aproximativ 380 lei) .
Rezultatul este un sistem salarial profund dezechilibrat, în care salariile sunt alcătuite din componente calculate după reguli diferite, specifice unor perioade legislative distincte, fără o logică unitară și fără predictibilitate”, arată reprezentanții sindicatelor.
Cu toții sunt de acord că o nouă lege este, fără îndoială, necesară, însă aceasta „trebuie să corecteze aceste disfuncționalități și nu să creeze altele noi, cum se întâmplă prin actuala propunere inițiată de Guvern”.
Pe de altă parte, cele două federații spun că deja sistemul se confruntă cu un deficit major de personal, iar odată cu eliminarea unor drepturi, acesta nu va mai fi atractiv pentru nimeni.
„Forma actuală a proiectului nu răspunde acestor obiective, dimpotrivă, elimină anumite drepturi specifice sistemului de apărare și nu adoptă măsuri de atragere/menținere a personalului în sistem, mai ales în contextul celui mai mare deficit de personal din ultimii 35 ani.
În primul rând, proiectul a fost inițiat într-o perioadă în care Guvernul exercita un mandat interimar, cu atribuții limitate și fără legitimitatea politică necesară pentru asumarea unei reforme structurale care va produce efecte asupra veniturilor a peste un milion de angajați din sectorul public pentru următoarele decenii, fapt contestat și arătat fundamentat, inclusiv prin blocarea proiectului in instanță, de către mai mulți parteneri de dialog social (FSANP/SANITAS).
În al doilea rând, proiectul nu beneficiază de consensul partenerilor sociali. Cele 5 confederații sindicale reprezentative la nivel național (unde si FSDR/SIDEPOL sunt afiliate) au solicitat în mod public retragerea proiectului, reluarea dialogului social și elaborarea unei noi forme, construită prin consultări reale cu organizațiile sindicale reprezentative, expertiza venita din zona sindicala si de la baza sistemului de salarizare, fiind un element definitoriu pentru respectarea drepturilor angajaților din sistemul bugetar.
Această poziție comună nu reprezintă o opoziție față de reforma salarizării, ci dimpotrivă, o solicitare legitimă ca reforma să fie una echilibrată, predictibilă și acceptată de cei pe care îi privește în mod direct, fără excese la nivel de vârf al piramidei și minusuri la bază”, se mai arată în analiza sindicaliștilor din poliție.
Pe de altă parte, din analiza execuției bugetare pentru primele șase luni ale anului 2026, cele două sindicate susțin că reiese că „o parte dintre argumentele utilizate în spațiul public pentru justificarea grabei adoptării proiectului nu sunt susținute de datele bugetare. Potrivit analizei confederațiilor sindicale, economiile realizate la capitolul cheltuieli de personal depășesc nivelul estimat pentru îndeplinirea jaloanelor asumate (cei 700 milioane euro din PNRR fiind o picătura într-un ocean), ceea ce infirmă afirmațiile potrivit cărora adoptarea imediată a acestei forme a legii ar reprezenta o condiție indispensabilă pentru stabilitatea finanțelor publice, sume mult mai importante decât valoarea acestui jalon PNRR fiind pierdute lunar din cauza masurilor economice incoerente impuse de actuala Guvernare in ultimul an”.
Sindicaliștii mai acuză că, în afară de faptul că „proiectul conține o serie de mecanisme care, pe termen lung, pot conduce la diminuarea veniturilor reale ale personalului bugetar, mecanismul compensațiilor salariale pentru a reîntregirea venitul fiind unul păgubos pentru angajații, dar care implica același cost pentru stat, cea mai importantă problemă este reprezentată de valoarea de referință utilizată pentru calculul salariilor (4100 lei, sub valoarea salariului minim pe economie).
În loc ca aceasta să fie corelată cu salariul minim brut garantat în plată, astfel încât să existe o actualizare automată în funcție de evoluția economiei, proiectul stabilește o valoare de referință distinctă, a cărei modificare rămâne exclusiv la decizia factorului politic, ca instrument electoral ce poate fi folosit in viitor de către toți cei care se vor perinda pe la conducerea țării.
Practic, evoluția salariilor nu va mai depinde de un indicator economic obiectiv, ci de voința guvernelor viitoare de a majora sau nu această valoare de referință.
Un asemenea mecanism elimină predictibilitatea și poate conduce la noi perioade de înghețare a veniturilor, exact așa cum s-a întâmplat în ultimii ani și s-au creat inechități mai mari decât cele ce au vrut a fi reglate.
De asemenea, mecanismul sumelor compensatorii nu reprezintă o soluție pentru protejarea veniturilor salariaților. Aceste sume doar conservă, în mod artificial, nivelul actual al salariilor, fără să fie indexate cu rata inflației și fără să țină seama de creșterea costului vieții.
În consecință, chiar dacă venitul nominal rămâne același, puterea de cumpărare scade de la un an la altul, ceea ce echivalează cu o diminuare reală a veniturilor, inflație peste limită și putere de cumpărare scăzută, acest lucru fiind tradus într-un nivel de trai scăzut pentru populație”, explică analiza sindicatelor pe proiectul legii salarizării.
Ca o concluzie, reprezentanții FSDR și SIDEPOL spun că „în ceea ce privește familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, proiectul nu reflectă în mod corespunzător specificul profesiei.

Activitatea polițiștilor, militarilor și polițiștilor de penitenciare presupune restrângerea unor drepturi fundamentale, interdicții, incompatibilități, permanență, program de lucru imprevizibil, expunere permanentă la risc, răspundere juridică sporită și obligația de a interveni pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor.
Aceste particularități trebuie să fie recunoscute printr-un sistem salarial echitabil și predictibil, capabil să contribuie la reducerea deficitului de personal și la creșterea atractivității profesiei”.
Din aceste motive, FSDR/SIDEPOL au înaintat Parlamentului un pachet de amendamente care urmăresc eliminarea principalelor deficiențe ale proiectului și adaptarea acestuia la realitățile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
Totodată, FSDR și SIDEPOL solicită Parlamentului să trateze cu responsabilitate această reformă (dacă se va ajunge la un vot pe un astfel de proiect) și să nu transforme Legea salarizării într-un nou act normativ care va genera litigii, discriminări și inechități pentru următorii ani.
„România are nevoie de o lege a salarizării construită prin dialog social autentic, fundamentată pe criterii economice și juridice solide, care să ofere echitate, predictibilitate și stabilitate tuturor angajaților din sectorul public, nu doar de o lege adoptată în grabă pentru îndeplinirea unui calendar administrativ”, concluzionează cele două sindicate.