A fost promulgată Legea apărării, act normativ care vizează modul în care statul gestionează evidența, instruirea și eventualele chemări ale cetățenilor, într-un context regional tensionat, marcat de conflictul început în 2022 la granița României.
Legea care actualizează cadrul privind pregătirea populației pentru apărare, cunoscută ca Legea 446/2006, a fost promulgată pe 9 ianuarie 2026.
Documentul clarifică cine poate fi instruit în eventualitatea unor situații extreme, dar și ce obligații revin cetățenilor români plecați temporar în străinătate, în special celor pentru care autoritățile nu dețin date actualizate. Textul legal precizează procedurile de chemare și termenele în care persoanele vizate trebuie să reacționeze, astfel încât statul să știe dacă se poate baza pe ele în cazul declanșării unei crize majore.
Potrivit realitatea.net, un element subliniat explicit de lege este absența oricărei prevederi care să impună mobilizarea generală sau reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru întreaga populație.
Cum actul normativ nu conține articole care să indice că toți bărbații urmează să fie chemați sub arme într-un termen scurt sunt astfel contrazise temerile apărute în mediul online.
Legea a fost adaptată la realitatea de acum, cu totul alta decât la momentul adoptării inițiale, anul 2006.
Sistemele de evidență, chemare, instruire și mobilizare sunt regândite pentru un context geopolitic nou, vizibil mai ales după declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Noile prevederi țin cont de mobilitatea crescută a populației și de numărul mare de cetățeni români care trăiesc temporar în afara țării.
Astfel, una dintre modificări se referă la situația românilor aflați în diaspora. Articolul 8 prevede că, în cazul instituirii stării de asediu, de mobilizare sau de război, cetățenii români cu domiciliul în România, dar plecați temporar în străinătate, au obligația de a se prezenta în țară în termen de 15 zile de la primirea notificării. Prezentarea se face la centrul militar de care aparțin, exclusiv pentru clarificarea situației militare, respectiv dacă au efectuat sau nu stagiul și dacă sunt apți sau inapți.
Notificarea este transmisă printr-o scrisoare trimisă la adresa de domiciliu a persoanei vizate, iar în situația în care cineva are domiciliul în România, locuiește în străinătate și nu și-a actualizat datele, există riscul de a fi considerat „neprezentat”.
Nu intră sub incidența acestor obligații persoanele cu domiciliul stabil în străinătate, cetățenii fără obligații militare, precum și cei care nu sunt rezerviști sau încorporabili.
O noutate introdusă de lege este programul de pregătire militară pe bază de voluntariat. Cetățenii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani pot opta pentru un stagiu de pregătire de până la patru luni. Pentru această perioadă, participanții primesc o remunerație echivalentă cu trei salarii medii brute, aproximativ 27.000 de lei, adică în jur de 5.500 de euro. Legea lărgește sfera de recrutare, incluzând studenți civili pregătiți pentru nevoile apărării, precum și elevi și studenți din structurile militare și de ordine publică.
Deși nu are sume exacte precizate, legea stabilește și sancțiuni pentru cei care ignoră ordinul de chemare și nu se prezintă în termen de trei zile la centrul militar de care aparțin. Sancțiunile sunt în puncte, iar un punct de amendă reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie, valabil la momentul aplicării sancțiunii. Pentru ignorarea ordinului de chemare sau a recrutării efective, sancțiunile prevăzute sunt cuprinse între 2 și 6 puncte de amendă.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
