425 de ani de la prima Unire a Țărilor Române. Ciprian Iacob, senator: „Realizarea unei astfel de uniri fie și temporare a fost o demonstrație de voință politică și forță istorică”

Publicitate

Astăzi se împlinesc 425 de ani din ziua în care Mihai Viteazul realiza oficial prima mare Unire a celor trei provincii românești, Moldova, Ardealul și Țara Românească, creând un precedent istoric care va sta la baza formării ulterioare a statului național unitar român.

27 mai 1600 este ziua în care Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti și apare în documente purtând titlul de „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.

Ziua Națională Mihai Viteazul a fost instituită prin Legea nr. 137 din 21 iulie 2020 pentru declararea lui Mihai Viteazul – Domn al țării Românești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, martir și erou al națiunii române.

Această zi extrem de importantă în istoria românilor nu a fost trecută cu vederea de senatorul dâmbovițean Ciprian Iacob. Politicianul a precizat că Unirea realizată de Mihai Viteazul „este o expresie timpurie a conștiinței unității naționale și culturale a românilor de pe cele trei mari provincii istorice”. Mai mult de atât, acesta a mers la Mănăstirea Dealu, acolo unde a fost înmormântat capul lui Mihai Viteazul.

„Astăzi se împlinesc 425 de ani de la un moment emblematic în istoria românilor: Unirea Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei sub conducerea lui Mihai Viteazul, în anul 1600. Deși efemeră din punct de vedere politic, această unire a reprezentat o expresie timpurie a conștiinței unității naționale și culturale a românilor de pe cele trei mari provincii istorice.

Mihai Viteazul nu a fost doar un strateg și un conducător militar, ci și un vizionar care a anticipat idealul național ce avea să devină realitate abia în 1918. Fapta sa rămâne un simbol al curajului, al demnității și al aspirației spre unitate.

Într-o epocă marcată de conflicte, alianțe instabile și presiuni externe, realizarea unei astfel de uniri fie și temporare a fost o demonstrație de voință politică și forță istorică.

Astăzi, la 425 de ani distanță, privim în trecut cu respect și recunoștință, reafirmând importanța memoriei colective și a valorilor care ne definesc ca popor”, a transmis Ciprian Iacob.

Istoria amintește că în urma sfârșitului tragic al voievodului, decapitat pe Câmpia Turzii, capul lui Mihai Viteazul a fost luat de Turturea paharnicul și adus în Țara Românească, fiind înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă osemintele tatălui său, Pătrașcu cel Bun.

 

Publicitate

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!