Ziua Națională a României, sărbătorită fără public la Târgoviște. GALERIE FOTO

Publicitate

1 Decembrie, Ziua Națională a României, s-a sărbătorit la Târgoviște printr-un ceremonial restrâns, fără public, din cauza pandemiei de coronavirus.

Autoritățile locale și județene au marcat 102 ani de la Marea Unire prin depunerea de coroane și flori la Monumentul Eroilor din Piața “Tricolorului”, din centrul municipiului. La festivității au fost prezenți reprezentanții Prefecturii Dâmbovița, Primăriei Târgoviștei, Consiliului Județean Dâmbovița,  ai partidelor politice, Asociației Cultul Eroilor – filiala Dâmbovița, cadre militare, dar și alte câteva asociații.

După slujba de pomenire, susținută de vicarul eparhial al Arhiepiscopiei Târgoviștei, Ionuț Ghibanu, au rostit alocuțiuni Virgil Guran, consilierul premierului Ludovic Orban, Cristian Stan, primarul orașului Târgoviște, dar și Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița.

În cadrul ceremoniei au fost depuse jerbe și coroane de flori la Monumentul Eroilor, în semn de prețuire pentru eroii țării. Ceremonialul Zilei Naționale de la Târgoviște s-a încheiat cu o mică paradă a forțelor armate.

Semnificația istorică a zilei de 1 Decembrie

Ziua Naţională a României a devenit data de 1 Decembrie după Revoluţie. Potrivit istoricilor, data este una semnificativă care celebrează unirea tuturor românilor.

Acum 101 de ani, pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat proclamaţia prin care s-a declarat unirea Transilvaniei cu România.

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii:

“Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaților în şedința din 29 decembrie 1919.

1 decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României.

După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 23 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste și începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!