România paradoxurilor și un apel al Primăriei Orașului Pucioasa – lansat chiar de primarul orașului stațiune din județul Dâmbovița, Constantin Ana! Este, de fapt, semnalul de alarmă sau strigătul de neputință al unei administrații de oraș deosebit de performantă, excepțională, cu fonduri europene atrase de peste 1 miliard de lei, de 40 de ori mai mult decât bugetul orașului, proiecte europene menite să dezvolte, să scoată din anonimat orașul și să reînvie stațiunea balneoclimaterică, să facă localitatea atractivă pentru investitori și să-și țină cetățenii acasă.
Numai că, din păcate, eforturile administrației de la Pucioasa, și ca ea probabil alte mii în țară – nu au corespondent la nivel central de unde, pe fondul măsurilor de austeritate, se lovește dur în funcționarea UAT-urilor aflate, din cauza așa-ziselor reforme, la un pas de blocaj.
„Nu îmi doream să trăiesc ziua când cifrele nu mai spun doar adevăruri contabile, ci strigă, de fapt, durerea unei nedreptăți.
România este, astăzi, țara în care performanța administrativă a devenit o vină, iar curajul de a construi e răsplătit cu cinism birocratic. Iar Pucioasa, o stațiune turistică de interes național, a ajuns simbolul acestei răsturnări de sensuri. Din 2016, aici s-a muncit cu o încăpățânare de provincie care refuză să moară. S-au scris proiecte, s-au depus dosare, s-au purtat bătălii cu un stat prea lent ca să înțeleagă graba oamenilor vii. Rezultatul? Proiecte europene de peste 1,066 miliarde lei – de 40 de ori mai mult decât bugetul anual al orașului.
Un record, o victorie, o dovadă că România locală poate exista și în afara lozincilor.
Dar performanța, la noi, se plătește. Scump. Am redus salarii, am crescut taxe, am luat credite, am suportat toate durerile unei administrații care vrea să se țină pe picioare. Iar acum, după ani de muncă, ne-am trezit pedepsiți pentru că am îndrăznit să reușim”, transmite public primarul de la Pucioasa, Constantin Ana.
„E semnul unei rupturi între centru și periferie, între stat și viață, între litera legii și sufletul comunității”
Domnia sa dă și exemple despre încercări de deblocări înțelese doar la nivel județean, unde Prefectura și Consiliul Județean au răspuns cu promptitudine, iar la ministere… „se poate, dar de fapt nu se poate”.
Constantin Ana, primarul orașului stațiune din județului Dâmbovița, vorbește despre cinismul birocratic: „Am cerut ajutor Ministerului Dezvoltării. Ni s-a spus: „Se poate, printr-o Hotărâre de Guvern.” Prefectura Dâmbovița și Consiliul Județean Dâmbovița au înțeles și au făcut pașii legali.
Dar când dosarul a ajuns la București, răspunsul a venit rece și sec, ca un formular tipizat: „Luați alte credite din Trezorerie.” Adică împrumutați-vă ca să plătiți datoriile făcute pentru a atrage bani europeni. Un sfat absurd, care nu mai are nicio legătură cu logica economică sau cu empatia administrativă. E semnul unei rupturi între centru și periferie, între stat și viață, între litera legii și sufletul comunității.
Astăzi, Pucioasa plătește peste 10 milioane de lei anual în rate și dobânzi – cât toate taxele și impozitele locale la un loc. În tot acest timp, noi am tăiat salarii de două ori cu câte 10%.
Am crescut impozitele suplimentar față de inflație, de două ori cu câte 10%. Am contractat credite doar pentru a putea implementa proiectele europene. Și totuși, povara a devenit prea grea. Nu pentru că am greșit, ci pentru că am avut curajul să mergem mai departe”, a mai declarat edilul dâmbovițean.
„Astăzi, realitatea o confirmă: orașele performante sunt victimele propriului succes”
Și totuși, legea există, „dar e tratată ca o opinie.
OUG nr. 156/2020, actualizată în 2023 spune limpede:
– Articolul 8: Guvernul României asigură integral cofinanțarea cheltuielilor eligibile pentru proiectele UAT-urilor.
– Articolul 7: Statul suportă 75% din cheltuielile neeligibile ale proiectelor.
Nu e o favoare. E o obligație legală.
Dar în România, legile frumoase se citesc ca poeziile vechi: cu nostalgie, nu cu aplicare.
Nerespectarea acestor prevederi nu lovește doar în Pucioasa, ci în zeci de orașe care au crezut în dezvoltare, în proiecte, în ideea de viitor european. Administrațiile care au performat sunt astăzi împinse către incapacitate de plată. Nu pentru că au risipit, ci pentru că statul a uitat să-și țină promisiunea.
De ani de zile, Asociația Orașelor din România (AOR) avertizează că mecanismele greoaie ale Autorităților de Management și întârzierile birocratice vor bloca administrațiile locale.
Că lipsa de ajustare a contractelor și creșterea costurilor în construcții vor duce la falimente municipale. Că statul, în loc să fie partener, devine creditorul neiertător al celor care au îndrăznit să creadă în fondurile europene. AOR a propus o soluție de bun-simț: ștergerea datoriilor către Trezorerie rezultate din creditele pentru cofinanțare. Dar propunerea s-a pierdut, ca atâtea altele, în zgomotul ședințelor guvernamentale. Astăzi, realitatea o confirmă: orașele performante sunt victimele propriului succes.
„Fotografia fidelă a unui stat care, din neputință, s-a transformat într-un contabil orb”
Totodată, primarul Constantin Ana arată și nedreptățile privind statisticile privind populația, caz în care Ministerul Finanțelor a decis, în 2025, să se raporteze nu la populația reală – cea care trăiește, plătește taxe, cere servicii – ci la populația înregistrată la recensământ.
„O schimbare făcută fără gând, fără analiză de impact, fără suflet.
Așa s-a ajuns ca Pucioasa să fie tratată ca un oraș gol, deși mii de oameni locuiesc și muncesc aici. Ei cer apă, canalizare, asfalt, curățenie. Ei sunt prezenți, chiar dacă în tabele figurează plecați.
Rezultatul?
– Zero lei la sumele pentru echilibrare bugetară.
– Rectificare negativă de –480.000 lei din cotele IVG – o premieră amară pentru un oraș care n-a cerut niciodată mai mult decât merita.
Este fotografia fidelă a unui stat care, din neputință, s-a transformat într-un contabil orb. Un stat care nu mai simte pulsația comunităților, ci doar calculează la rece, uitând că fiecare cifră ascunde oameni”.
Apel către Guvern
„Pucioasa nu cere milă. Cere dreptate.
Cere respect pentru lege și pentru efortul unei administrații care a dovedit că se poate.
Pentru că, dacă un oraș care a atras peste un miliard de lei fonduri europene ajunge să fie împins spre faliment, atunci România și-a pierdut busola.
Trebuie să decidem: vrem administrații care gândesc, creează și construiesc, sau vrem executanți tăcuți care doar supraviețuiesc?
Noi, la Pucioasa, nu vom tăcea.
Pentru că tăcerea e complicea decadenței.
Vom vorbi limpede, cu faptele pe masă și cu legea în mână.
Vom apăra ideea că munca, cinstea și curajul de a construi nu pot fi considerate greșeli.
România paradoxurilor trebuie să se privească în oglindă: ori schimbă sistemul care pedepsește performanța, ori își va pierde, încet, și ultimele comunități care mai cred în ea”, este apelul transmis către Guvernul de coaliție de la Primăria Pucioasa, de primarul Constantin Ana, unul dintre miile de primari aflați într-o astfel de situație.
„De 4 luni ne învârtim în jurul cozii”
Invitat astăzi la Europa FM, la emisiunea „România în Direct” a realizatorului Cătălin Striblea, primarul orașului Pucioasa, Constantin Ana, a tras o concluzie amară:
„Ceea ce nu înțelege guvernul este că datoriile noastre se adună tot la gradul de îndatorare a țării.
Faptul că noi suntem blocați și nu putem să terminăm proiectele, ne va duce în faliment, pentru că va trebui să dăm toți banii înapoi pentru proiectele nefinalizate.
Politicienii s-au ferit să ia deciziile cele mai grele. E complicat să faci lucruri din mers, să îți pierzi statutul de primar sau de angajat al primăriei. Dar de 4 luni ne învârtim în jurul cozii”.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
