După ce prin PNDL 1 și 2, Dâmbovița a finalizat 297 de investiții și are 125 în lucru, speranțe palide de la Programul ”Anghel Saligny”

Publicitate

Deja mult discutatul Program Național de Investiții ”Anghel Saligny”, anunțat recent de premierul Cîțu ca un ”înlocuitor” al vechiului PNDL – Programul Național de Dezvoltare Locală, stârnește comentarii nu numai din interiorul coaliției de guvernare, ci și din partea opoziției.

Deocamdată doar la stadiul de discuții, în condițiile în care numeroase administrații locale din țară așteaptă diverse sume de bani pentru proiectele de dezvoltare începute pe PNDL și cu risc de blocare, Programul ”Anghel Saligny” este considerat, de către președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, ”un angajament mincinos pentru care nu există nici măcar un cadru legislativ”.

Cu toate că prim ministrul susține sus și tare că ”Anghel Saligny” nu are nicio treabă cu vechiul PNDL (un program marca PSD), șeful administrației județene a declarat: ”Ideea dumneavoastră este, de fapt, Programul Național de Dezvoltare Locală, dar cu un alt nume și, ca să nu uitați, este un program inițiat de PSD încă din 2012 și care, doar în județul Dâmbovița, a adus investiții de peste 1 miliard de lei.

PNDL 1 și PNDL 2, programe naționale gândite și aplicate de PSD, au permis realizarea efectivă a peste 4400 de obiective de investiții, în toate localitățile țării, dintr-un total de peste 12.700.

Numai în județul nostru, din 2015 și până anul trecut, au fost finalizate 297 de investiții prin PNDL, iar valoarea acestora este de aproape 600.000.000 de lei. Anul acesta, în Dâmbovița, mai sunt în lucru alte 125 de proiecte prin același program –  500.000.000 de lei care intră în județ”, a declarat Corneliu Ștefan.

Pe de altă parte, există temerea că Programul ”Anghel Saligny” ar putea să fie folosit ”în funcție de apartenența politică a primarilor, așa cum ați făcut până acum cu toate alocările bugetare?” – mai întreabă președintele CJ Dâmbovița.

Iar legat de Planul Național de Redresare și Reziliență speranțele administrațiilor sunt la fel de palide, pentru că – în timp ce alte  țări au atras deja bani prin intermediul acestui mecanism european  – de planul României încă nu se știe nimic, iar guvernanții țin subiectul ”la secret”.

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!