Descoperiri arheologice importante pe șantierul de restaurare și consolidare a bisericii cu hramul ”Sf. M.M. Gheorghe” de la Mănăstirea Viforâta!
La recenta vizită pe șantier a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon, însoțit de Pc. Pr. Ionuț Ghibanu, Vicar Eparhial, și Pc. Victor Drăghicescu, Consilier Eparhial, li s-a prezentat și stadiul lucrărilor de cercetare arheologică, realizate de specialiști ai Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște.
Acestea arată că, sub actuala biserică, în partea de sud a actualului lăcaș, există vestigiile altor două sfinte lăcașe, foarte bine păstrate, ceea ce reprezintă o noutate pentru ambientul arheologic național. Prima biserică descoperită se estimează a fi, cel mai probabil, de la sfârșitul secolului al XV-lea, de la care s-au găsit pavaje foarte bine conservate. Cea de a doua, datează de la jumătatea secolului al XVII-lea. Descoperirile s-au realizat în pronaosul și naosul bisericii actuale, iar pe lângă cele două lăcașe de cult mai vechi au fost evidențiate și numeroase morminte monahale.
Totodată, Mitropolitului Nifon i-a fost prezentat și stadiul lucrărilor de restaurare a icoanelor vechi și a catapetesmei actualei biserici a mânăstirii ce a fost realizată, în anul 1864, de către celebrul sculptor Karl Stork.
ÎPS i-a îndemnat pe toți cei implicați în acest amplu proiect European să identifice soluțiile cele mai competente și rapide pentru buna derulare a lucrărilor de restaurare, consolidare și conservare a vestigiilor istorice.
Lucrările de restaurare și consolidare de la Mănăstirea Viforâta au debutat recent și se desfășoară prin POR 2014-2020, adică pe fonduri europene.
Totodată, vă reamintim că Mănăstirea Viforâta este ctitorie a Voievodului Vlad Înecatul, din anul 1530, fiind refăcută de către voievozii Radu Mihnea (1611-1616) şi Matei Basarab (1632-1654).
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
