Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, din data de 2 mai până în data de 29 august, au fost înregistrate 117 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecţia cu virus West Nile, fiind înregistrate 12 decese în România.
Acestea sunt cazuri fără legătură între ele și au survenit la pacienţi care prezentau co-morbidităţi. 5 decese s-au înregistrat în Bucureşti, 2 în judeţul Olt şi câte unul în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna, Constanţa şi Dâmboviţa.
Faţă de anul trecut, debutul perioadei de îmbolnăviri s-a produs cu 3 săptămâni mai devreme, iar specialiştii apreciază că ne apropiem de vârful epidemic din acest sezon, dar – spun ei – nu este vorba despre o epidemie, aşa cum a fost în anii 1996, 2010 şi 2016.
Vectorii implicaţi în transmiterea virusului West Nile în ţara noastră îi reprezintă mai multe specii de ţânţari răspândiţi atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Condiţiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea ţânţarilor, dar şi de deficienţele în aplicarea măsurilor de control şi a măsurilor de protecţie personală.
Ministerul Sănătăţii recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile, iar Direcţiile de sănătate publică au sarcina de a verifica, până la sfârşitul sezonului, eficacitatea măsurilor aplicate. Infecţia cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar.
Totodată, specialiştii recomandă folosirea mijloacelor de protecţie fizică a populaţiei pentru evitarea expunerii la înţepăturile ţânţarilor, precum protecţia mecanică a tegumentelor, folosirea substanţelor repelente, plase de protecţie la ferestre.
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
