Astăzi, 17 martie 2025, elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română. Subiectele au fost structurate conform modelului clasic, însă mulți elevi și profesori consideră că acestea au fost cele mai dificile din ultimii ani.
Subiectul I – Înțelegerea și analiza textelor la prima vedere
Elevii au avut de analizat două texte la prima vedere: poezia „Trezire” de Lucian Blaga și un articol jurnalistic intitulat „Rezistența prin apicultură” de Cristina Ștefan, publicat în 2017, în revista Dilema veche.
Prima parte a subiectului a constat în cerințe uzuale privind identificarea unor figuri de stil, explicarea unor expresii, precum și formularea unor răspunsuri argumentative legate de conținutul textelor. Alegerea poeziei lui Blaga a fost considerată de unii elevi și profesori ca fiind dificilă, deoarece simbolismul și tematica filosofică pot ridica probleme de interpretare.
Subiectul al II-lea – Mesajul textului poetic
Într-o schimbare față de anii precedenți, unde acest subiect solicita un text argumentativ sau o compunere, elevii au fost invitați să prezinte, în minimum 150 de cuvinte, mesajul poeziei „Trezire”, de Lucian Blaga.
Cerința a fost considerată mai dificilă decât alte tipuri de redactare, deoarece impunea o interpretare profundă a unui text liric, aspect care poate fi problematic pentru elevii mai puțin familiarizați cu analiza unui text liric.
Mai dificil decât anii trecuți?
Comparativ cu simularea din 2024, unde elevii au avut de analizat texte mai accesibile, simularea din 2025 a fost percepută ca fiind mai dificilă.
Alegerea poeziei lui Lucian Blaga, un text cu o încărcătură simbolică și filosofică, și cerința explicită de a-i analiza mesajul au ridicat gradul de dificultate. De asemenea, textul jurnalistic a necesitat o înțelegere critică mai avansată.
Concluzii
Deși structura subiectelor a rămas conform modelelor anterioare, dificultatea poeziei analizate și cerințele mai specifice pentru redactare au făcut ca simularea din 2025 să fie considerată una dintre cele mai grele din ultimii ani. Această experiență ar putea reprezenta un semnal de alarmă atât pentru elevi, cât și pentru profesori, în ceea ce privește nivelul de pregătire necesar pentru examenul final.
Rămâne de văzut dacă dificultatea simulării va influența subiectele Evaluării Naționale propriu-zise sau dacă aceasta a fost doar o strategie menită să îi pregătească pe elevi pentru orice provocare literară.
Prof. Raluca Ispas
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
