„Orașul neterminat” de Cezar Petre Buiumaci, una dintre lucrările selectate în această ediție, a apărut la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște.
Vineri, 17 octombrie 2025, Muzeul de Istorie Dâmbovița găzduiește gala premiilor secțiunilor Publicații de arhitectură și Fotografie de arhitectură a Bienalei Naționale de Arhitectură 2025.
De la ora 16.30 va avea loc Gala premiilor Secțiunii publicații de arhitectură, iar de la ora 17.30 – Gala premiilor Secțiunii de fotografie de arhitectură.
Evenimentele Bienalei au avut loc până acum în: București, Constanța, Sibiu, Timișoara, Sighetu Marmației, mâine la Târgoviște și urmează Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Iași.
Tema ediției din acest an a Bienalei Naționale de Arhitectură este „Altfel”, iar printre lucrările selectate pentru participare s-a aflat și volumul „Orașul neterminat” al autorului Cezar Petre Buiumaci, apărută la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște.
Lucrarea, deosebit de amplă și scrisă cu acribie, este despre evoluția Bucureștiului în timpul regimului comunist. „Capitala fiind un model al dezvoltării orașului comunist începând cu aspectul economico-industrial, social-cultural, arhitectural și organizatoric până la aspectul demografic, urmare a aplicării politicilor economice. Bucureștiul își va păstra statutul de vârf de lance al industriei românești, regimul comunist folosind infrastructura existenta pentru a dezvolta, în special, industria grea, constructoare de mașini, conform principiului economiei staliniste. Naționalizarea mijloacelor de producție va permite Partidului Comunist sa preia controlul total al economiei si sa direcționeze astfel investițiile si producția. Pentru că Bucureștiului era un centru industrial important a suferit un proces de creștere a numărului unităților de acest tip ca urmare a infrastructurii existente, iar politica economică a comuniștilor s-a materializat prin implementarea, mai întâi, a planurilor de stat anuale și apoi a celor de lungă durată, planurile cincinale, după modelul economiei sovietice. A urmat comasarea întreprinderilor mici care aveau același profil în întreprinderi industriale mai mari, apoi apariția de noi ramuri și subramuri, în multe dintre acestea, Bucureștiului situându-se pe primul loc pe țară. În cele peste patru decenii în care România a fost condusă de partidul Comunist, Capitala a cunoscut schimbări profunde, înc special în zona industrială, aflată inițial de-a lungul șoselei periferice, pentru ca ulterior să se dezvolte marile platforme industriale”, scrie Cezar Petre Buiumaci în volumul apărut la editura târgovișteană.
Revenind la tema ediției din acest an a Bienalei Naționale de Arhitectură, mesajul organizatorului – Uniunea Arhitecților din România – este următorul: „A venit momentul să privim arhitectura ALTFEL. Pandemia, conflictele, crizele globale ne-au forțat să regândim cum trăim, cum lucrăm, cum construim. Realitatea evoluează rapid, iar tehnologia, știința, inteligența artificială și politica rescriu regulile arhitecturii.
BNA 2025 este un laborator de idei despre provocări și soluții, despre limite și posibilități. Este locul unde arhitecți, urbaniști, ingineri, designeri, vizionari și comunități își unesc forțele pentru a promova arhitectura din România.
Nu construim doar clădiri, noi creăm experiențe. Avem nevoie de spații care evoluează odată cu noi: flexibilitate, sustenabilitate, inteligență. ALTFEL.
Arhitectura este cu și despre oameni, despre felul în care ne simțim într-un loc, despre interacțiuni și conexiuni. Orașele trebuie să devină mai umane, spațiile mai vii. ALTFEL.
Arhitectura trebuie să ofere soluții care protejează mediul și îmbunătățesc calitatea vieții.
Nu renunțăm la trecut, îl redefinim, pentru că arhitectura poate îmbina patrimoniul cu viitorul: restaurare, reinterpretare, reinventare. ALTFEL.”
Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!
