Viața prin ochii sufletului. Despre încălcarea regulilor

Publicitate

Traversez prin locuri nepermise cu copilul de mână?

Conduc cu viteză, încălcând regulile de circulație, deși am un copil în mașină?

Bagatelizez sau nu respect rugămintea soțului/soției/celuilalt?

Îl critic pe celălalt?
Sunt atotștiutor?
Sunt nemulțumit de comportamentul celuilalt?
Muncesc mult, mă afund în muncă și ajung acasă atât de obosit, încât doar mănânc și poate mai privesc ceva la tv, apoi dorm?
Îl tratez superficial pe celălalt, neascultându-l când spune sau mă roagă ceva?
Sunt doar câteva exemple. Dar eu consider că sunt tată, mamă, părinte, un partener bun și mă aștept ca și copilul să mă asculte, să respecte ceea ce spun, să îndeplinească tot ceea ce îi cer.
Fac totul pentru el. OARE?
Având în vedere că părintele este permanent un exemplu, copilul înregistrează inconștient totul. Atât timp cât eu încalc regulile, copilul va face asemenea.
Când un copil stă prea mult la calculator, ar trebui să mă întreb: eu cu ce exagerez, eu ce fac prea mult, eu în ce mă refugiez?
Ce activități fac cu el pentru vârsta lui? Câte activități tată/fiu, mamă/fiu facem noi împreună? Dar soț/soție?
Gabriela Matei
(Gabriela Matei este psihoterapeut cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România, specializarea hipnoză clinică și psihoterapie ericksoniană. Este psiholog clinician și psihoterapeut la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, psiholog și psihoterapeut la Cabinetele individuale din Târgoviște și București. Detalii și date de contact pe gabrielamatei.info)

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!