9 martie, Măcinicii sau începutul primăverii. Tradiții și obiceiuri

0
Publicitate

Ziua de 9 martie are o semnificație aparte în tradiția populară românească, fiind ziua în care Biserica Ortodoxă Creștină îi sărbătoreşte pe cei 40 de Mucenici ucişi în Sevastia. Aproape nu este casă în care, în această zi, femeile să nu facă așa-numiții mucenici, din făină, apă și sare, de post, copți în cuptor sau fierți, serviți cu nucă și zahăr.

După ce aceste dulciuri sunt duse la biserică și binecuvântate, sunt consumate în familie. Mai nou, cofetăriile și unele supermarketuri comercializează mucenicii gata făcuți pentru a le scuti pe doamnele care nu au timp să îi prepare, dar care vor să păstreze tradiția.

În special la sate, ziua Mucenicilor sau a Măcinicilor este considerată începutul primăverii și este marcată de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice: credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse; obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea; purificarea oamenilor, a vitelor şi a construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită; protecţia magică a casei şi a anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici; efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat; tăierea primelor corzi de viţă de vie şi altele.

Un alt obicei, păstrat din ce în ce mai puțin însă, este pornirea simbolică a plugului.

Dacă ţi-a plăcut articolul, dă-ne un LIKE!

LASĂ-NE UN COMENTARIU

Scrie comentariul tău
Introdu numele